Festivalul Național de Romanțe „Crizantema de Aur”, la Târgoviște

Târgoviște – Cetatea de Scaun a Țării Românești în sec. XV-XVII, prima jumătate, a domnitorilor Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Radu cel Frumos, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, locul primelor tipărituri: Liturghier, 1508, Octoih, 1510, Evangheliar, 1512, locul în care se odihnește Capul lui Mihai Viteazul (Mânăstirea Dealu), locul unei Schola graeca et latina și a câtorva asociații culturale, între care Cercul de Cărturari, 1650,  amfitrion, Udriște Năsturel, locul în care au trăit scriitorii: Văcărești, Vasile Cârlova, I.H. Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Ion Alexandru Brătescu Voinești, Gheorghe Tomozei, Horia Mircea Simionescu ș.a –  considerată de scriitorul Mircea Horia Simionescu ”Florența valahă”.

            Târgoviște – Cetatea Romanței, a genului muzical de patrimoniu, delicat, meditativ, dramatic, nostalgic. Romanța spiritualizează dragostea, dorul, tristețea, nostalgia, regretul, reproșul, răzbunarea, iertarea și atinge cele mai profunde și ascunse meandre ale sufletului. FESTIVALUL ”CRIZANTEMA DE AUR”, longeviv, din 1968, menține și transmite tradiția acestei bijuterii lirice care merită, pe deplin, să intre în Patrimoniul UNESCO, și adaugă noi creații de valoare. Organizatori inimoși și perseverenți, autorități locale și naționale responsabile creează și susțin ambianța exprimării elevate a romanței prin interpretări emoționante, tulburătoare ale debutanților și ale cântăreților consacrați.

            Am participat la primele două ediții ale Festivalului ”Crizantema de Aur”, în 1968 și 1969. Din juriu au făcut parte: acad. Victor Eftimiu, președinte de onoare, Ioana Radu, artistă a poporului, președinte, Florentin Delmar, Ludovic Paceag, Rodica Bujor, Virgil Comșa. I-am ascultat în recital pe Ioana Radu (1917-1990), ”regina romanței”, Dorina Drăghici (1922-1994), Nicu Stoenescu (1911-1989), Angela Moldovan (1927-2013),  Ion Luican (1907-1992), Rodica Bujor (1914-1995). Prezentatori au fost: Catrinel Lăzărescu (prietenă în copilărie) și George Corneanu. 

Se spune că romanța nu pretinde o pregătire muzicală specială, pretinde însă, alături de voce, trăire și har. Scena romanței a fost și este onorată de vocile excepționale ale artiștilor lirici, cântăreți de operă și de operetă. Romanța nu este doar cântec, este și stare de spirit. 

            La posteritatea Festivalului  ”Crizantema de Aur” s-a gândit TEODOR VASILIU, interpret, prezentator, jurnalist, și, în 2007, a publicat, într-o formă grafică deosebită, cartea ”Istoria Crizantemei de Aur”, ediția I, în 2015, a publicat a doua ediție revizuită și adăugită. A fondat Muzeul CASA ROMANȚEI, aflat pe Bulevardul Castanilor, cândva, azi, Bulevardul Regele Carol I nr. 3 din Târgoviște. În ambianța creată de mobilier de epocă, documente autentice, tablouri și pereți tapetați cu fotografii ale celor ce au onorat scena Festivalului, au loc frumoase activități culturale.

            Actuala ediție Crizantema de Aur, a 57-a, cu genericul ”Romanța românească – tradiție și identitate”, la care am participat, a avut loc în zilele 17-19 octombrie 2024, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, coproducător – TVR 2, partener – Radio România. TVR Craiova. Director artistic al Festivalului a fost ALINA MAVRODIN VASILIU. La Concursul de interpretare au participat 17 cântăreți din România și Republica Moldova, în majoritate artiști lirici, și preoți, la Concursul de creație au participat 13 compozitori din România și din Germania. 

Juriul Concursului de interpretare a fost prezidat de Stephan Poen, juriul Concursului de creație a fost prezidat de Sabin Păutza. Au acompaniat Orchestra ”Folclor” din Chișinău, dirijor,  Petre Neamțu și Orchestra ”Romanța” din București, dirijor,  Alexandru Ilie. Au prezentat: Eda Marcus și Silviu Biriș, Alexandra Velniciuc și Octavian Ursulescu. Ei au întreținut atmosfera  cu farmecul lor, cu evocarea personalităților marcante ale creării și interpretării romanțelor: Ionel Fernic (1901-1938), ”trubadurul Târgoviștei”, autorul  nemuritoarelor romanțe: ”Îți mai aduci aminte, doamnă”, ”La umbra nucului bătrân” ș.a, Ioana Radu, Mia Braia, Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, Ion Luican,  Angela Moldovan, Nicolae Nițescu, Ileana Sărăroiu, Emil Gavriș, Gică Petrescu, Cristian Vasile, au fost evocați laureați ai concursului de interpretare și de creație, i-au prezentat pe actualii interpreți și creatori, pe organizatori și sponsori.

În seara de gală s-au anunțat premianții ediției 2024. S-au acordat Premiile speciale: Fundația ”Henry Mălineanu”, ”Cetatea Romanței”, ”Romanța ne unește”, ”Tinerețea Romanței”, ”Ioana Radu” / ”Ionel Fernic”, Premiile III, II, I. Trofeul ”Crizantema de Aur” a fost primit de Andreea Cristina Tican (Republica Moldova), interpretă a  romanței ”La oglindă” (versuri, George Coșbuc). Trofeul ”Crizantema de Aur” la creație a fost primit de Dumitru Caulea pentru  romanța ”Valurile vremii” (versuri, Mihai Eminescu). Mi-au plăcut toate noile creații, în special romanța creată de Stelian Apostol, virtuoz al acordeonului, ”Femeie”, ideea – femeia este cântată cu eleganță să ajungă în veșnicie.

În cele trei seri de vrajă, publicul a fost încântat  și fermecat de interpreții concursului, de noile creații, de recitalurile cântăreților consacrați. Aproape de final, cunoscutul și charismaticul actor DOREL VIȘAN ne-a tulburat  recitând poezia ”Mama” (este și romanță) de Vasile Militaru:  ”A venit aseară mama / Din sătucul-i de departe / Ca să-și vadă pe feciorul / Astăzi domn cu multă carte. / A bătut sfios la ușă. / Grabnic i-am ieșit în prag; / Mi s-a umezit privirea / De iubire și de drag./….Nu-ndrăznește nici să intre / Cu opincile-n picioare, / Și cu multă grijă calcă / Doar alături de covoare. / Eu o-ndemn să nu ia seama/ Și să calce drept, în lege, / Că doar e la fi-su-n casă, / Nu e-n casa vreunui rege…”   Eram toți cu ochii-n lacrimi.

La finalul spectacolului, îndrăgita interpretă și Directorul artistic al Festivalului, ALINA MAVRODIN VASILIU ne-a încântat cu șlagăre Henry Mălineanu și cu romanța ”Din sânul maicii mele”, compusă de Anton Pann, 1832, pe versurile  poetului târgoviștean Grigore Alexandrescu, a cărei linie melodică a fost preluată  și asociată cu poezia ”Un răsunet” de Andrei Mureșan – ”Deșteaptă-te române”, cântat prima oară în 1848, și  devenit, după 1990, Imnul Național al României. Așadar, Imnul României este la origine romanță. Publicul a fost invitat să cânte împreună cu artiștii romanța ”Ciobănaș cu trei sute de oi”. 

Dragă cititorule, intră în vibrația romanței și fredonează cu noi:

”Tu, care ești pierdută / În neagra veșnicie, / Stea dulce și iubită / A sufletului meu. / Și care odinioară / Luceai atât de vie / Pe când eram în lume / Tu singură și eu…..” 

”La umbra nucului bătrân, / Pe banca învechită, / Tu mă rugai să mai rămân, / Să te mângâi, iubită! / Și-n nopțile cu cer senin, / La albe policandre, / Îți mângâiam obrazul fin / Și brațul cu mixandre…”

”Îți mai aduci aminte, doamnă? / Era târziu și era toamnă, / Și frunzele se-ngălbeneau / Și tremurau de vântul serii; / Îți mai aduci aminte, doamnă?/ Ți-aduci aminte iar de seara / Și-amurgu-acela violet, / Când toamna și-acorda încet, / Pe frunza – i galbenă, chitara ? / Pe lac, ce luna-l argintase, / Încet o lebădă trecea, / Și pata-i albă se pierdea / În noaptea care se lăsase…”

”Păsărică, mută-ți cuibul și te du / La fereastra mândrei mele pune-l tu / Și să-i spui că plâng mereu neîncetat / C-am iubit ce-n lume nu mi-a fost iertat…. Cântați voi, cobzari de jale și de dor / Inima să mi se rupă și să mor / Să se rupă, rupă, rupă de-aruncat / C-am iubit pe cine nu m-a meritat…”

”Parcă ieri te-am văzut / Când mi-ai dat un sărut ! / Parcă ieri a fost ziua aceea / Când de mijloc m-ai prins / Și cu vorbe-ai aprins,  / În făptura curată femeia. / Cu săruturi fierbinți / Ai știut să mă minți / Și să-mbeți dragostea mea de fată ! / Ai plecat, am zâmbit, / Dar ce mult te-am iubit / N-ai să știi niciodată!…..

”De ziua nunții tale-ți scriu, / Acum, câteva rânduri; / La nuntă n-am să pot să fiu / Și de-aș putea, la ce să viu / Să mă mai vezi pe gânduri… Din zâmbetu-mi îndurerat / Fă-ți flori de lămâiță / Și să le pui, că nu-i păcat, / În părul ce l-am sărutat / Șuviță cu șuviță!… Și-acum când toate le-nțeleg, / Ia gândurile mele! / Ți le trimit fără s-aleg, / Ca vălul de mireasă-ntreg / Tu să ți-l țeși din ele!…”

”Pe lângă plopii fără soț / Adesea am trecut / Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunoscut. / La geamul  tău ce strălucea / Privii atât de des / O lume toată – nțelegea / Tu nu m-ai înțeles”….

”Azi am să-ncrestez  în grindă / Jos din cui acum oglindă / Mama-i dusă-n sat cu dorul / Azi e singur puișorul / Și-am închis ușa la tindă  cu zăvorul. / Mă gândeam eu că-s frumoasă / Dar cum nu și mama-mi coasă / Șorț cu flori, minune mare / Nu-s eu fată ca oricare / Mama poate fi făloasă că mă are…” 

” De ce m-ați dus de lângă voi? / De ce m-ați dus de-acasă? / Să fi rămas fecior la plug, / Să fi rămas la coasă…”

”E Rița, fecioara cu ochii sprințari, / Cu sâni ca de piatră, / Născută-n alaiul a zece cobzari, / Regină pe șatră / Regină pe șatră. / Zglobie ca fulgul cutreieră văi / Și negre poiene, / Iar ochii ei tineri îi joacă-n văpăi / Pe umede gene / Pe umede gene…”

”Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești? / Nu ți-i de-ajuns cât ai iubit / Și cât ai suferit?… Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești? / Tu nu vezi cât de proastă ești ? / Mereu iubești!…       

”Aș voi din piept să scot / Inima cu dor cu tot, / Și s-o pun în pieptul tău, / Ca să simți precum simt eu ! / Și-aș voi să rămân mut, / Vocea mea să-ți împrumut, / Ca să-mi spui și tu cu ea / Ceea ce s-ascult aș vrea! Și, atunci, nesimțitor / Să resping al tău amor / Și să fac precum faci tu / Tu să plângi, eu să zic nu…” 

”Am iubit doi ochi albaștri, / Poate îi iubesc și-acum, / Dar aseară-am văzut alții / Mai frumoși, mai nu știu cum! / Erau mari, adânci și negri, / Și frumoși din cale-afar ’/ Cu privirea lor te-ndeamnă / Să-i iubești, să te omori/  Sunt frumoși ochii cei negri, / Dar ca cei albaștri nu-s / Să-i iubești când sunt aproape / Și să-i plângi când ei s-au dus…”

            Prof.univ. dr. Elena MACAVEI