Dr. Maria Hirist: „Marea problemă cu gripa este că dă frecvent o complicație serioasă: pneumonia”

Prima săptămână din luna octombrie este dedicată prevenirii gripei, intitulându-se, potrivit legii, „Săptămâna Prevenţiei Gripei în România”.

Astfel, acțiunile organizate în această săptămână au rolul de a conștientiza populația cu privire la gripă, în scopul scăderii constante a numărului de îmbolnăviri cauzate de virusul gripal, prin creșterea ratelor de acoperire vaccinală.

Despre gripă, factorii de risc și modalitățile de prevenire și limitare a răspândirii acestei afecțiuni, vorbește dr. Maria Hirist, medic epidemiolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.

Ce este gripa și ce o diferențiază de infecțiile respiratorii curente?

Gripa este o afecțiune respiratorie cauzată de virusurile gripale. Este foarte contagioasă, se manifestă în special prin simptome respiratorii, dar poate afecta întregul organism. În fiecare an, între 5% și până la 15% din populație se îmbolnăvește de gripă și chiar dacă pentru majoritatea oamenilor este o experiență ușoară sau neplăcută, pentru anumite categorii poate duce la complicații, îndeosebi la categoriile de risc, iar în unele situații, chiar la deces.

Care sunt categoriile de risc în cadrul populației ?

Categorii de risc sunt considerate copiii, persoanele cu vârstă peste 65 de ani, femeile gravide, precum și persoanele cu afecțiuni cronice, indiferent de varstă, suferind de boli precum astm bronșic, BPOC și alte boli respiratorii, diabetul zaharat și alte boli endocrine, boli de inimă, boli de rinichi, boli de ficat, boli metabolice, boli neurologice, obezitatea și un sistem imunitar slăbit, fie din cauza unor boli, fie din cauza unor tratamente medicale.

Ce simptome specifice are  gripa față de alte viroze?

Un aspect definitoriu pentru gripă este severitatea simptomelor şi debutul brusc. Se manifestă prin dureri de gât, de cap şi musculare, tuse seacă şi congestie nazală, febră mare (38 – 40 grade Celsius), frisoane, oboseală, transpirație abundentă, iar în unele cazuri poate apărea chiar senzația de vomă şi uneori diaree

Specifice gripei sunt febra peste 38 grade Celsius, durerile de cap foarte intense, dureri musculare accentuate și oboseală accentuată. Marea problemă cu gripa este faptul că dă frecvent o complicaţie serioasă: pneumonia, mai ales în cazul copiilor, vârstnicilor şi al celor cu afecţiuni cronice pulmonare şi cardiace.

Cum ne îmbolnăvim, ce favorizează contaminarea ?

Ne îmbolnăvim după ce venim în contact cu virusul gripal. Virusul se răspândește ușor prin picături respiratorii eliminate prin tuse, strănut, vorbit, râs  sau prin atingerea unor suprafețe/obiecte contaminate cu acestea. Pacientul este contagios 1-2 zile înainte de apariția simptomelor și până la 7 zile după apariția acestora.

Având în vedere că este nevoie de existența virusului pentru a dezvolta boala nu putem spune ce există factori favorizanți pentru îmbolnăvire. Mai degrabă există o susceptibilitate de a dezvolta forme grave de gripă și complicații. Această susceptibilitate o au, după cum am precizat, persoanele în vârstă, cei cu imunitate deprimată, cei cu afecțiuni cardiovaculare și pulmonare cronice, diabet zaharat, obezitate, afecțiuni oncologice.

Cum prevenim îmbolnăvirea cu gripa?

Una dintre cele mai simple şi importante metode de a preveni îmbolnăvirea cu gripă este spălatul pe mâini – frecvent şi riguros. De asemenea, alte măsuri eficiente sunt: evitarea contactului cu persoane ce prezintă simptome de gripă sau răceală şi a suprafețelor contaminate; purtarea măștii de protecție facială la contactul cu persoane bolnave sau în spații agglomerate; acoperirea nasului și a gurii în timpul tusei, stranutului, utilizarea batistelor de unică utilizare; aerisirea frecventă a încăperilor; evitarea spațiilor agglomerate.

Cea mai bună modalitate de prevenire a răspândirii gripei  este vaccinarea. Căror persoane li se recomandă vaccinarea antigripală și care este momentul optim de efectuare, pentru ca imunizarea să fie eficientă?

Grupele populaţionale considerate de risc şi pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea antigripală sunt, după cum urmează:

1. Persoane cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 64 ani în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau cu virusul imunodeficienţei umane;

2. Copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni – 59 luni;

3. Gravide;

4. Medici, cadre sanitare medii şi personal auxiliar, atât din spitale, cât şi din unităţile sanitare ambulatorii, inclusiv salariati ai instituţiilor de ocrotire (copii sau batrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronici, care prin natura activităţii vin în contact respirator cu pacienţii sau asistaţii;

 5. Persoane, adulti şi copii, rezidente în instituţii de ocrotire socială, precum şi persoane care acordă asistenţă medicală, socială şi îngrijiri la domiciliul persoanelor la risc înalt;

6. Persoanele cu vârsta  ³ 65 de ani.

Trebuie știut faptul că vaccinarea este gratuită pentru categoriile considerate cu risc de îmbolnăvire, enumerate mai sus. Medicul de familie eliberează rețetă în baza căreia pacienții ridică vaccinul din farmacii, după care se întorc la medicul de familie pentru a fi administrat.

Pentru celelalte categorii de persoane care doresc să efectueze vaccinare antigripală, vaccinul nu se acordă gratuit, însă este nevoie de rețetă de la medicul de familie pentru a putea fi procurat contra cost din farmacii.

Referitor la administrare, se recomandă deja efectuarea vaccinării pentru a asigura protecția pe durata întregului sezon.  În general, este nevoie de minim 2 săptămâni pentru ca organismul să înceapă să dezvolte anticorpii necesari.

O atenție deosebită trebuie acordată păstrării vaccinului. Acesta se păstrează la frigider (2°C – 8°C) și NU se congelează. Se păstrează  seringa în cutie, pentru a fi protejată de lumină.

Ce putem face pentru a ne dezvolta imunitatea și a putea evita îmbolnăvirea cu gripă?

Pentru a avea o imunitate bună, astfel încât să fim feriți de îmbolnăvire sau de dezvoltarea unor forme grave, este nevoie să adoptăm un stil de viață sănătos, o alimentaţie bogată în fructe şi legume, odihnă, hidratare, suplimente de vitamina C , Zinc ori echinaceea.