"Ador animalele: mai ales cu un sos bun"

* Când Dumnezeu e mahmur şi dă pe noi cu lapoviţă de la prima oră a dimineţii, poţi fi sigur că vei avea o zi mizerabilă. Dacă mai bate şi un vânt rece dinspre ruşi, nu-ţi vine să te mişti de sub plapuma moale şi călduroasă. S-au dus pe apa Sâmbetei planurile pe care ţi le-ai făcut cu o seară înainte. Aprinzi veioza, iei o carte la nimereală şi, dacă e Comicpedia, eşti sal vat, dimineaţa se luminează:" Întârzii întotdeauna la serviciu, dar am de grijă să recuperez plecând mai devreme (Charles Lamb); A avea o inflaţie mică e totuna cu a fi niţeluş gravidă (Leon Henderson); Fericiţi cei tineri, căci ei vor moşteni datoria naţională (Herbert Hoover); Prima regulă a afacerilor: trage-le-o tu, ca să nu ţi-o tragă ei (Charles Dickens); Nu sta niciodată în pat dacă nu poţi să faci bani în pat (George Burns)". Citind această ultimă cugetare, mi-a trecut lenea: m-am întors cu faţa la perete…* Apropo de cugetări, l-am întrebat pe un amic dacă nu se plictiseşte locuind singur de când îl ştiu. Mi-a răspuns râzând mânzeşte: "Am încercat în fel şi chip cu femei de toate soiurile, dar n-a mers, iar animalele le ador, în special cele de pădure, dar să fie gătite într-un sos bun, aşa cum numai francezii ştiu face." L-am avertizat că toţi regii Franţei au suferit de gută, iar medicii sunt convinşi că li se trăgea de la mâncatul de vânat fraged." Tu ai gută şi n-ai mâncat vânat", mi-a replicat. I-am răspuns cu o glumă: "Eu am fost cel vânat de tânăr!" * Să auzi şi să te cruceşti "Partea vătăma tă Adina F. a reproşat inculpatului (?)Maria G. că aceasta din urmă ar fi iniţiat o ceremonie de natură mistică, prin care a fost vizată partea vătămată. Inculpata re cunoaşte că a procedat la modalitatea arătată, deoarece partea vătămată se foloseşte de procedee oculte şi a introdus în mâncarea soţului său sânge menstrual pentru a crea o dependenţă a bărbatului pe care îl doreşte".  (Din caietul grefierului). Marchizul De Sade ar fi mulţumit să afle că, după atâţia ani, mai au căutare practicile lui! * Un învăţat din Antichitate spunea cu îndreptăţire că, în luptele politice, izbânda constituie o încercare plină de primejdii. După ce ai învins adver sarii, mai trebuie să-i stăvileşti pe ai tăi, ceea ce, câteodată e mult prea greu. Trebuie să te opui unor pofte pe care, până atunci, le tolerai ori chiar păreai a le aţâţa când ceasul potolirii lor se arăta îndepăr tat.Trebuie să te aperi, mai cu seamă, de speranţele exagerate pe care biruinţa le stârneşte în inimile ce lor care au obţinut-o şi pe care nu le va putea îm plini. În ziua când ajungi la putere e greu să ţii toate promisiunile făcute şi frumoasele programe din opoziţie devin adevărate belele. V-aţi întrebat de ce majoritatea bogătanilor de la noi nu râvnesc la Par lament, preferând să stea pe lângă şi să tragă sfori precum la teatrele de păpuşi? Pentru ei, politica e timp pierdut şi bătăi de cap. La noi, cei mai mulţi care râvnesc la Senat ori Camera Deputaţilor sunt rupţi în cur, iar visul lor este să se cârpească, să-şi asi gure o viaţă şi o bătrâneţe lipsite de grija zilei de mâine. Democraţia, poporul, ţara, libertatea, fraternitatea nu-s decât cuvinte lipsite de conţinut încă de la 1789, de la mult lăudata Revoluţie Franceză din care aţi văzut ce s-a ales în final. Gogoşi.

N. I. DOBRA

Articol publicat în 28.12.2023 (Arhiva Tribuna)