„Ceramica Dacică”, întâlnită la Târgul Olarilor, din Piața Mare: „Noi încercăm să păstrăm linia tradițională și cred că reușim destul de bine”

Târgul Olarilor aduce an de an, meșteri care mai de care mai iscusiți, din mâinile cărora ies lucruri deosebite, unice, adevărate opere de artă. Vin la Sibiu din toate colțurile țării, fiecare purtând în desagă specificul zonei pe care-o reprezintă. Cu toții au ceva în comun însă, adevărate mâini de aur, cu care făuresc din lut cele mai neobișnuite obiecte de uz casnic ori decorative.

Printre cei peste 100 de meșteri populari care au venit la Sibiu și anul acesta, în Piața Mare, cu produsele lor, la Târgul Olarilor, l-am întâlnit pe Eugen Pătru, din județul Vălcea, comuna Vlădești, care participă de foarte mulți ani la acest târg. Ceramica pe care o prezintă este unică și cunoscută după denumirea de ”Ceramică Dacică”. Olarul vrea să ducă mai departe tradiția și moștenirea acestor vase.

”Venim de foarte mulți ani la Târgul Olarilor. Prima dată am  început cu socrul meu. Prezentăm ceramica noastră de Vlădești, care este o cermaică unică. Mai este cunoscută sub denumirea de ceramică dacică. Noi încercăm să păstrăm linia tradițională și cred că reușim destul de bine. Procedeul trebuie respectat, sunt anumite tehnici de lucru, un anumit timp de fabricație să nu trebuie să te abați de la tehnica tradițională, moștenită din moș strămoși”, povestește el.

Arta populară se transmite, artizanatul se învață în școli

Olarul din Vâlcea ne-a povestit care e tehnica de pregătire și preparare a lutului. Această tehnică se transmite din generație în generație, nu se învață la școală, iar un olar bun trebuie să aibă talent.

”Pentru că tehnica se transmite din  tată în fiu, de asta nu poate fi învățată la școală. Asta e deosebirea între arte populare și arte artizanale. Arta populară se transmite, artizanatul se învață prin școli. Noi încercăm să menținem partea de artă populară și să o ducem mai departe. Lutul îl scoatem noi, nu îl cumpărăm, îl avem în dealurile subcarpatice care se întind și în jurul județului Vâlcea. Noi scoatem lutul, noi îl pregătim. E o tehnologie destul de complicată și destulă muncă depusă pentru pregătirea lutului. Avem un lut rezistent la foc, putem face oale de sarmale, fierturi, oale care rezistă la foc”, mai spune Eugen.

Secretul oalelor de sarmale

Secretul unei oale de sarmale care să reziste un timp îndelungat fără să se crape ține foarte mult de calitatea și tipul de lut, adaugă Eugen.

”Dacă ai un lut bun și știi să-l pregătești și să ai grijă la uscat, o să îți iasă o oală de sparmale pe care o folosești zeci de ani. Durează destul de mult pregătirea unui obiect. Lutul trebuie să „degere” pentru a fi mai ușor de modelat. Nu avem utilaje foarte sofisticate”, a mărturisit olarul.

Ploșca de nuntă, cel mai scump obiect

Prețurile produselor cu care s-aprezentat el la Târgul Olarilor încep de la 10 lei și ajung la 500 lei. Cel mai scump obiect este ploșca de nuntă cu 8 brațe și două compartimente, este specifică zonei.

”Ceramica daciă este foarte specială, unică, nimeni nu face așa ceva decât la noi, la Vlădești. Pentru asta, e destul de greu să păstrezi linia tradițională. Ca să fii un olar bun trebuie să știi fizică, chimie, matematică și să ai talent. Culorile le preparăm noi din oxizi metalici care rezistă la temperaturi ridicate”, ne-a mai spus Eugen, olarul din Vlădești.

Foto: Răzvan NEGRU