VIDEO: Preparate ale sașilor, lipovenilor, maghiarilor sau romilor și o ie de 650 de lei, în muzeul ASTRA. Plus un amănunt mai puțin știut

Pentru cei ce apreciază incursiunile în gastronomia diferitelor etnii, Muzeul ASTRA a fost, sâmbătă, locul potrivit. După ce au putut asculta povești lipovenești, depănate în cea mai nouă gospodărie a Complexului, adusă tocmai din Letea, vizitatorii s-au mutat în zona dinspre care veneau mirosuri cărora greu le puteai rezista. Vedetele gastronomice au fost „puiul pe sâr a la Lulika” și „peștele sub jar cu mămăligă.” Le-au stat alături tocănița, gulyasul, pastrama, sarmalele, plăcintele, cârnăciorii picanți, gătite după rețete vechi pe care musafirii de sâmbătă ai muzeului le pot încerca. Bucătăria săsească, lipovenească, maghiară, ucraineană sau a romilor, precum și muzica și dansurile specifice diverselor etnii au încântat papilele gustative, ochii și urechile celor ce au ales să parcurgă mai multe culturi într-un timp relativ scurt. 

Meșterii populari și-au expus produsele, lucrate manual, iar cei care au dorit, au putut pleca acasă cu o amintire sub formă de lingură sau furculiță din lemn, figurină sculptată sau chiar cu o ie țesută și cusută manual (ne-a luat ochii o astfel de piesă vestimentară care costa 650 de lei). 

Ce se întâmpla fix acum 40 de ani, în Muzeul Astra

Puțini știu că exact acum 40 de ani, în Muzeul Astra se inaugura prima ediţie a Târgului creatorilor populari din România. Potrivit presei vremii:

„În ambianţa pitorească a Muzeului tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, ieri (27 iulie n.n.) s-a deschis, în prezenţa unui numeros public, prima ediţie a Târgului creatorilor populari din România, manifestare culturală ce reuneşte peste douăzeci de creatori populari în arta lemnului, ceramicii, ţesăturilor, împletiturilor şi a artei naive din principalele zone etnografice ale ţării. Prestigioasa instituţie culturală ce găzduieşte manifestarea — al cărei patrimoniu cuprinde 92 de monumente de arhitectură şi tehnică populară, 240 de construcţii, 40 000 de obiecte de inventar şi o arhivă documentară de peste 60 000 de piese — şi care, în ansamblul ei, reprezintă o adevărată sinteză a principalelor zone etnografice ale ţării, devine, prin prezenţa acestor creatori, un monument viu de civilizaţie şi cultură populară românească”. 

Încă de acum patru decenii exista lupta dintre autentic și kitsch, presa vremii evidențiind necesitatea separării pieselor valoroase de non-valori: 

„Promovând cu adevărat numai autenticul, târgul își asumă şi un rol de filtrare a valorilor de nonvalori în planul creaţiei populare, combătând toate formele de kitsch, care poluează şi dăunează imaginii spiritului creator al poporului nostru. Creatorii populari din Maramureş, Bucovina, din Cîmpia Transilvaniei, din nordul Olteniei, din Ţara Oltului, din Mărginime vor demonstra, prin meşteşugul lor, forţa luminoasă a tradiţiei născută şi trăită sub zodia frumosuluişi a inteligenţei practice. (…) Mâine, ora 14, pe scena de pe lac vor evolua, într-un spectacol folcloric, ansamblurile artistice, laureate în Festivalul naţional „Cântarea României", din Răşinari, Sebeşu de Jos și Mîrşa. Traseele autobuzelor au fost prelungite până la Muzeu” relata cotidianul Tribuna în 28 iulie 1984. (D.B.)