IULIE 1975 – JUDEȚUL SIBIU SUB APE. RÂUL HÂRTIBACIU DEPĂȘEȘTE 5 METRI, TÂRNAVA MARE AJUNGE LA APROAPE 8 METRI

Primele zile ale lunii iulie din anul 1975 au fost un coșmar pentru județul Sibiu, dar și pentru comunități întregi din județele vecine  Mureș și Vâlcea,  din Buzău, Argeș, Prahova sau Ilfov. Chiar și Bucureștiul a fost inundat în anumite zone și nu doar în cele din proximitatea râului Dâmbovița.

Bilanțul național al dezastrului, conform situației întocmită de Ministerul de Interne și publicată, în 2021, de Arhivele Naționale ale României, totalizează 49 de morți. Dintre aceștia, doi în județul Sibiu.
Arhiva Tribunei din acea perioadă  dezvăluie, dincolo de îndemnurile la înfăptuirea datoriei patriotice și de  înaltele răspunderi cărora le făcea față Partidul Comunist, dimensiunea calamității. În România a fost institutită Starea de necesitate, iar președintele țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a mers personal în toate zonele afectate.
Pe 10 iulie ´75,  Tribuna vorbește  într-un ˝Memento al marii încleștări˝  despre 30 de comune ale județului afectate. La nivelul locuitorilor, în special al celor din zona Mediașului, trauma a fost cu atât mai mare cu cât trecuseră doar cinci ani de la seria precedentă de inundații deosebit de serioase.
˝ Zile şi nopţi deosebit de grele. Ploile lungi, obositor de lungi, au fost urmate de altele torenţiale. Primele dezastre, primele semne de îngrijorare la Răşinari, Cisnădie. După ploile torenţiale căzute între 1şi 2 iulie, sunt afectate grav de revărsări localităţile Mediaş, Dumbrăveni, Agnita şi alte 30 de comune ˝ – scrie Tribuna din 10 iulie 1975.

Ziariștii transmit că la Mediaș nivelul apelor a depășit cota din 1970 și că pe pe 3 iulie 1975, la Mediaș, Târnava avea 7,80 metri. În aceeași zi sunt distruse nu mai puțin de 30 de poduri care fac impracticabile câteva drumuri județene importante, dar și tronsoane de cale ferată. Seara, în Mediaș, sunt inundate fabrici, dar și 2000 de locuințe. Este distrusă pasarela peste Târnava.
În noaptea de 3 spre 4 iulie 1975 se revarsă și Oltul. Sunt afectate Avrigul, Bradu, Tălmaciu, Turnu Roșu, iar ceva mai în colo, la Râu Vadului, este inundat spitalul. La Podul Olt, râul ajunge la 5,28 metri.
În noaptea de 2 spre 3 iulie 1975, un râu care astăzi pare o glumă, Hartibaciu, atinsese la Agnita 5,62 metri. A fost inundat parterul Policlinicii, dar și marile fabrici de atunci ale orașului precum IMIX sau  FIPA. 
Peste tot în județ au fost inundate suprafețe agricole însemnate.
Mediașul și Copșa Mică au fost serios afectate, iar în zilele imediat următoare dezastrului, autoritățile încearcă să preîntâmpine un dezastru sanitar. Cetățenii au fost chemați la vaccinare, iar copiilor li se  administrează gamaglobuline pentru prevenirea hepatitei. Se transmit  pe toate căile instrucțiuni în legătură cu  folosirea apei.
Întreprinderi mari ale nordului județului precum Emailul Roșu, Târnava, sau Automecanica au fost afectate serios, dar  au fost lovite de ape și  Fabrica de mobilă, ICPAO, ELCA, 8 Mai, Salconserv și cele din domeniul gazelor.
Târnava Mare a rupt digurile la Copșa și a inundat Carbosinul și Întreprinderea Metalurgică. Au fost afectate 100 de case, iar 20 dintre ele foarte grav. Târnăvioara, devenită deja de atunci cartier al Copșei, a fost izolată complet, podul peste Târnava fiind distrus.
Pe 9 iulie, Nicolae Ceaușescu vizitează Mediașul și evocă bilanțul județean al momentului :  5 oraşe şi 28 de localităţi rurale inundate parțial sau total peste 20 de întreprinderi (17  și-au întrerupt activitatea) și  56000  de  hectare de  terenuri agricole acoperite de ape. Au fost inundate peste 3000 de locuinţe, unităţi sanitare, şcoli şi grădiniţe şi au fost distruse peste 200000 mp de străzi şi poduri. Preocupat de planul cincinal, președintele îndeamnă oamenii muncii să reia cât mai curând lucrul, îi felicită pentru măsurile luate (multe dintre întreprinderi și-au evacuat bunurile importante) și sugerează ca femeile să nu mai lucreze schimburi prelungite pentru a avea timp să se ocupe de familii și de gospodării.
Deja la momentul vizitei șefului statului în întreprinderile afectate se lucra intens pentru înlăturarea nămolului, pentru  uscarea mijloacelor și reluarea activităților. De altfel,  cu o zi înainte de vizita lui Nicolae Ceaușescu, Securitatea sibiană întocmește o notă detaliată  referitoare la absolut fiecare întreprindere relevantă din Mediaș și în legătură cu starea de spirit din fabrici și din oraș. Sibienii.com prezintă pe larg acest document care surprinde și comentariile unor ˝elemente cu poziție dușmănoasă˝ (articol disponibil aici). Gura lumii surpinsă de Securitate conisderă că  măsurile luate după inundațiile din 1970 nu au fost corespunzătoare și,  astfel,  pagubele din 1975 depășesc în valoare costurile îndiguirilor, dacă acestea se făceau.
Înlăturarea efectelor inundațiilor  din 1975  a fost , ca toate trecerile peste marile probleme, un efort colectiv la care au participat sibienii mari și mici (uteciști și pionieri chiar) , militari și civili. Tribuna acelor vremuri, chiar dacă în stilul acelor timpuri, relata eforturile: oameni implicați în curățarea drumurilor, în evacuarea apelor, în refacerea digurilor și în reconstrucția caselor.
Astăzi, despre Mediaș se spune că dispune de un sistem de diguri (înalte și de șase metri)  care ar face față cu ușurință unor evenimente precum cele din anii ´70. Cu speranța că nu o să fie nevoie!

Nicolae EREM