Marți, la Biblioteca Județeană ASTRA a avut loc prima întâlnire a programului „ASTRAAdolescent”, iar reacțiile participanților au fost  pozitive și pline de entuziasm. Programul a ajuns la a patra ediție și este dedicat în special tinerilor de 14-18 ani, oferind oportunități de dezvoltare personală și petrecere a timpului liber. Datorită acestui program, tinerii au ocazia să interacționeze cu profesioniști din diverse domenii.

Într-o postare de pe pagina de Facebook a Bibliotecii ASTRA sunt menționate câteva aspecte importante care s-au discutat la prima întâlnire a programului:

„Ne bucurăm să primim reacții frumoase din partea celor care au participat azi la prima întâlnire a programului ASTRAAdolescent.  Maia Loloiu, voluntar al Bibliotecii ASTRA spune că: „Astăzi a fost despre cuvânt, despre cum acesta poate influența lumea, despre cum literatura a schimbat istoria. După o primă întrebare, aceea că „există o teamă de citit?”, poetul-profesor Radu Vancu a ilustrat libertatea pe care o oferă scrisul, libertatea cuvântului, și deci „toate regimurile totalitare se tem de scriitori”, literatura fiind „împotriva controlului absolut”.

Regimurile totalitare au nevoie de control și, paradoxal, teama de literatură creează „un fel bizar de respect”, o stare de atenție la detaliu, interpretând și căutând în metafora inexistentă a limbajului crezut esopic. A fost menționat scriitorul britanic Salman Rushdie (de două ori câștigător al distincției Booker Prize cu romanul „Copiii din miez de noapte”); acesta demonstrează în cartea sa de memorii, recent publicată, „Knife”, modul în care nevoia de libertate a cuvântului motivează omul să nu renunțe la valorile sale: „Puteți încerca să mă omorâți, nu mă puteți face să tac”. Lupta pentru libertatea cuvântului este continuă și „trebuie apărată mai ales atunci când te enervează cuvintele”, aceasta fiind „libertatea pe care s-a construit lumea liberală pe care o cunoaștem noi”.

Cărțile cu  impact important de-a lungul istoriei, discutate la ASTRA

„Printre cărțile care au avut un impact important de-a lungul istoriei, au fost menționate cele religioase, „Biblia”, „Coranul”, dar și „O mie și una de nopți”, a cărei poveste ne-am bucurat să o aflăm – Antonie Galland va traduce pentru prima dată volumul într-o limbă europeană, franceza, fiind urmat de traducerea în engleză realizată de Edward Lane și, mai apoi, de întreaga lume. Poveștile sunt răspândite ca să vindece, devenind „o terapie prin literatură”, despre „supraviețuirea și vindecarea prin povești”.

Au fost aduse în discuții și „Împăratul muștelor” (William Golding), „Noaptea de Sânziene” (Mircea Eliade), jurnalul „Cartea neliniștirii” (Bernando Soares) și volumul de poezii „Mesaj” (Fernando Pessoa).

Ultima problematică discutată a fost aceea a cantității de libertate oferită de manualele școlare, care, în contrast cu neconformismul din infinitatea literaturii, devin „artă disciplinată, îmblânzită”. „Arta sălbatică o cauți tu, pe cont propriu”, nu este predată în sala de clasă, care este spațiu în care se caută disciplină. Pornind de la ideea „frumuseții ca senzație fizică”, concluzia a fost aceea că „infinitatea literaturii trebuie să fie văzută ca o plăcere pe care o găsești tot timpul acolo”,  Radu Vancu încurajându-ne să nu ne fie teamă de complexitatea universului literar, artistic în general, ci să vedem această situație ca pe o bucurie, o asigurare că, oricât de mult am descoperi din creația umană, nu vom ajunge vreodată la un sfârșit. Până la urmă, „cu toții avem nevoie de cantități de frumusețe”, avem nevoie să trăim și „să citim cu șira spinării”  (J. L. Borges), să simțim acea „senzație de creștere bruscă” – „the sense of sudden growth” (Ezra Pound).” au menționat cei de la ASTRA în postarea lor.