Ne reîntoarcem periodic la Mica Romă, în pământul sfânt al Blajului, ori de câte ori simțim nevoia să ne întoarcem la rădăcini, să apelăm la ajutorul părinților patriei care s-au jertfit pentru neamul românesc, care au ctitorit orașe și au inițiat mișcări naționale în urma cărora s-a conturat atât de „dodoloață” România Mare.

Și mă gândesc, în primul rând, la ctitorul Blajului – Episcopul Inochentie Micu-Klein (1692-1768) – inițiatorul luptei naționale din Transilvania („cea mai importantă personalitate a românilor de dincoace de munți din veacul al XVIII-lea” (Lucian Blaga). Apoi se cuvine să ne amintim de Petru Pavel Aron (1709-1764), organizatorul celor dintâi școli sistematice în limba română (1754) din întreg arealul românesc și traducătorul Bibliei vulgata (1760-1762) – „un monument de limbă românească” (Eugen Simion), tipărită târziu, după 1990.

Cum am putea uita Momentul 1848 (3/15 mai) când românii transilvăneni conduși de Crăișorul Munților – Avram Iancu – au strigat, pe Câmpia Libertății – Vrem să ne unim cu Țara!

Această listă scurtă a beneficiilor pe care Blajul le-a adus națiunii române trebuie să includă și pe episcopul Iuliu Hossu – primul nostru cardinal care, la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918 spunea: „Unirea de la 1 Decembrie 1918 nu s-ar fi împlinit dacă n-ar fi avut loc Revoluția de la 1848 … iar aceasta n-ar fi fost posibilă fără Unirea de la 1700”.

Da, iubiți cititori ai Tribunei, acest moment al primei noastre integrări europene, trebuie – de urgență – revalorizat!

Iar noi trebuie să reținem că adevărata Capitală spirituală a Transilvaniei românești nu este nici Clujul, nici Sibiul și nici Alba Iulia, ci Blajul – această Romă mică care a deșteptat poporul român, din „somnul de moarte”, în secolul al XVIII-lea, odată cu mutarea episcopiei unite pe Târnave, de către Inochentie Micu-Klein, în 1737.

A continuat deșteptarea … cu Școala Ardeleană, cu 3/15 mai 1848, culminând cu 1 Decembrie 1918.

Blajul postdecembrist a renăscut, România a reintrat în matca sa, biserica unită și-a reluat locul în istoria și cultura națiunii române. Bătălia pentru identitate – însă – după formularea sintetică a acad. Alexandru Zub, rămâne „o conchistă de fiecare zi”.

Consiliul Județean Alba a înțeles acest avertisment și a tratat-o în consecință: la 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea României în structurile europene, județul Alba avea conturate expoziții etnografice (cu regim de muzee sătești) în fiecare comună. Prin grija notabilităților de la acea vreme (președintele Consiliului Județean, ing. Ion Dumitrel), folcloristul Avram Cristea a publicat un volum cu principalele datini și obiceiuri specifice județului Alba, conturându-se astfel, pas cu pas, identitatea culturală a tuturor zonelor folclorico-etnografice.

Bătălia pentru identitate continuă cu alte volume de sinteză care culminează cu Albumul celor 83 de expoziții etnografice, care va fi lansat, duminică, 19 mai 2024, pe Câmpia Libertății din Blaj, la 200 de ani de la nașterea Crăișorului Munților – Avram Iancu. Felicitări inițiatorilor, felicitări realizatorilor!

Sibiu, 10 mai 2024

Ilie MOISE