Primul Război Mondial (1914-1919?), ASTRA militară şi cultul eroilor neamului Dezbateri de idei şi prezentări de carte, la sărbătoarea cotidianului TRIBUNA (3)

Vineri, 12 aprilie, în contextul aniversării 140 de ani de la apariţia primului număr al cotidianului, la Centrul Cultural Tribuna au fost lansate două lucrări: «Din jurnalul unui gazetar bătrân (2022). Vocaţia noastră de măscărici şi cabotini» – prezentată de prof. univ. dr. Ilie Moise şi lucrarea „Românii din Ţara Făgăraşului participanţi la Primul Război Mondial” – autori: prof. univ. dr. Vasile Tabără şi dr. Radu Tabără. 
Despre cartea „Românii din Ţara Făgăraşului participanţi la Primul Război Mondial” a prezentat o amplă alocuţiune col. (rt) prof. univ. dr. Mircea Cosma – preşedintele Secţiunii Militare ASTRA, domnia sa fiind cel care a semnat şi prefaţa lucrării. Precizăm, că lucrarea a fost lansată cu mult succes – în 16 aprilie a.c. – şi la Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, în impunătoarea cetate a Făgăraşului, în prezenţa unui auditoriu numeros şi foarte receptiv, ţinând să asiste primarul municipiului Făgăraş – Gheorghe Sucaciu, primarul oraşului Victoria – Bertea Camelia Elena şi foarte mulţi reprezentanţi (preoţi, directori şcoli, etc) ai comunităţilor locale din întreg ţinutul. Menţionănd că la Făgăraş, alături de prof. univ. dr. Mircea Cosma, lucrarea a fost prezentată şi de consilierul cultural al Mitropoliei Ardealului – dr. Emanuel-Pavel Tăvală şi prof. univ dr. Eugen Străuţiu, prezentăm câteva informaţii despre contextul elaborării şi editării acestei lucrări, reproducând selectiv din prefaţă: «Reperele metodologice stabilite şi explicate de cei doi autori, prof. univ. dr. Vasile Tabără şi dr. Radu Tabără, după care au fost folosite informaţiile necesare întocmirii tabelelor, situaţiilor şi prezentării diferitelor date biografice ale locuitorilor localităţilor făgărăşene, exemplifică şi clarifică modul în care au fost culese, prelucrate şi finalizate surselor documentare utilizate, realizând, astfel, deschiderea necesară înţelegerii de către cititori a semnificaţiilor rubricilor, a numerelor şi cifrelor înscrise în acestea. Informaţiile identificate pentru realizarea acestei lucrări îşi păstrează autenticitatea şi caracterul realist având în vedere opţiunea adoptată de autori de a folosi mai multe surse bibliografice ca documente de lucru. Studiul s-a bazat, în principal, pe datele şi informaţiile identificate la Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţean Sibiu. De aici, autorii au folosit tablourile întocmite, de fiecare localitate, în baza unei iniţiative a Asociaţiunii ASTRA. Iniţial, Asociaţiunea a aprobat în Adunarea Generală din 29 august 1920, elaborarea unui proiect al modului de întocmire a documentului necesar trecerii datelor de către fiecare localitate, realizarea acestuia fiind încredinţată preşedintelui secţiei istorice a ASTRA, Teodor Păcăţian. Ulterior, conducerea ASTREI, în iunie 1921, a aprobat ca finalizarea planului acestui proiect să se realizeze în anul 1922, ceea ce s-a şi întâmplat. 
În acest fel, din nou, Asociaţiunea şi-a asumat cu înaltă responsabilitate realizarea unei laborioase şi necesare documentaţii, prin care să aducă la lumină noi dovezi autentice şi argumente revelatoare ale modului prin care românii din Transilvania, implicit Ţara Făgăraşului, au înscris prin jertfa şi sângele vărsat, noi şi importante pagini în cartea de aur a istoriei naţionale a poporului român. De fapt, această iniţiativă nu este una singulară pentru Asociaţiune, întrucât aceasta, din 1861, când a fost înfiinţată, şi până în prezent şi-a propus ca scop fundamental educarea şi emanciparea naţională şi socială a poporului român prin cultură. Pentru realizarea acestui deziderat, o direcţie esenţială a strategiei adoptate a constituit-o punerea în valoare şi îmbogăţirea constantă a simbolurilor naţionale, între care cultul pentru eroii neamului devine un obiectiv prioritar. Sunt de remarcat, de asemenea, eforturile Asociaţiunii de a iniţia şi participa la realizarea unor troiţe, monumente sau alte simboluri comemorative, care împreună cu editarea unor scrieri reprezentative şi organizarea de aniversări sau comemorări ale unor evenimente sau personalităţi emblematice pentru naţiunea română, au redat şi redau epopeea luptei pentru independenţă şi emancipare socială a românilor, menţinând permanent aprinsă flacăra conştiinţei naţionale. 
Odată cu înfiinţarea Secţiunii Militare ASTRA, în anul 2015, preocuparea astriştilor militari a fost lărgită şi diversificată cu noi prezenţe în mediul educaţional, social şi cultural, civil şi militar, mai ales la nivelul municipiului Sibiu. Dintre realizările membrilor secţiunii, amintim editarea lucrării Albumul de aur al Sibiului, realizat într-o ediţie trilingvă – română, engleză şi germană -, care a fost tipărită la Editura Asociaţiunii ASTRA Sibiu, în anul 2016. Conţinutul lucrării a fost construit pe baza identificării informaţiilor necesare din anumite surse documentare, dar mai ales pe investigarea datelor aflate în biserici, cimitire sau pe monumente şi troiţe. O asemenea opţiune o au şi autorii acestei lucrări când lărgesc aria cercetărilor contribuţiei românilor din zona geografică aleasă, atât prin studierea personală a datelor înscrise pe monumentele ridicate în cinstea eroilor şi de pe crucile mormintelor din cimitirele localităţilor investigate, cât şi prin prelucrarea unor interviuri purtate cu locuitori ai acestora. 
Astfel, elaborarea acestei lucrări, iniţiativă lăudabilă şi binevenită a autorilor, se înscrie într-unul dintre răspunsurile documentate asupra modului în care generaţiile de azi, cât şi cele viitoare, pot cunoaşte faptele deosebite ale înaintaşilor noştri, pentru ca sacrificiile acestora să-şi poată primi răsplata preţuirii şi recunoştinţei veşnice. Valoarea şi consistenţa ştiinţifică a demersului întreprins este susţinută şi consolidată şi prin lărgirea bazei documentare, autorii făcând apel la lucrări reprezentative şi monografii ale satelor în care sunt prezentate aspecte specifice cu privire la participarea românilor, locuitori ai acestora, la Primul Război Mondial. (…)». 
 Pentru toţi cititorii Tribunei, se cuvine a menţiona că între cele 89 de localităţi din Ţara Făgăraşului, se regăsesc şi localităţi din judeţul Sibiu, pe care le prezentăm în ordine alfabetică: Arpaşu de Jos, Arpaşu de Sus, Cârţa, Cârţişoara Oprea, Cârţişoara Streza, Cârţişoara, Colun, Nou Român, Poieniţa (Găinari), Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Sărata şi Scoreiu. În primul capitol – „Scurt istoric al demersului de înregistrare a contribuţiei umane şi materiale a românilor din Transilvania la Primul Război Mondial”, cei doi autori fac o serie de precizări, din care selectăm: «(…) În munca de documentare am întreprins deplasări în toate localităţile incluse în cartea noastră pentru a ne documenta, a studia şi fotografia monumentele eroilor, cimitirele şi a purta discuţii. Demersul ne-a fost util, întrucât ne-a permis să transcriem mai corect numele din tablouri mai ales în cazurile în care scrisul celor care le-au întocmit în anul 1922 a fost mai greu de înţeles. Cu această ocazie, am putut constata că un număr destul de mare dintre aceste monumente prezintă greşeli din punct de vedere al anilor înscrişi pentru a delimita intervalul de desfăşurare al Primului Război Mondial, respectiv 1916-1918 (…) 
Acest interval ia în calcul perioada în care Regatul României a luat parte la conflict, fără a avea în vedere că majoritatea locuitorilor Ţării Făgăraşului au luptat din primele zile ale războiului (august 1914), fiind mobilizaţi în armata austro-ungară, întrucât la momentul respectiv zona făcea parte din Imperiul Austro-Ungar şi nu din România. Cu alte cuvinte, în anul 1916, românii din Transilvania luptau deja de doi ani. 
Mai menţionăm că, deşi Primul Război Mondial s-a încheiat în noiembrie 1918, în 1919 o parte a locuitorilor din Ţara Făgăraşului au fost din nou mobilizaţi, de această dată în armata română, pentru a lupta împotriva regimului comunist instaurat în Ungaria sub conducerea lui Béla Kun, care nu accepta apartenenţa Transilvaniei la România (…). A doua dată, 1919, se poate să nu fie aplicabilă la toate localităţile, deoarece este posibil ca în unele localităţi să nu fi existat persoane mobilizate pentru frontul de la Tisa. De asemenea, războiul româno-ungar a fost o continuare a Primului Război Mondial, nu parte a acestuia. (…) În final, considerăm util să prezentăm şi o … delimitare a Ţării Făgăraşului în accepţiunea acestei lucrări. În acest sens trebuie înţeles că Ţara Făgăraşului reprezintă în primul rând o noţiune culturală şi mai puţin una strict delimitată teritorial. Din acest motiv, în accepţiunea acestui studiu ea este definită prin raportare la „cetatea naturală a Făgăraşului”, delimitată la sud de Munţii Făgăraş, la est de munţii Perşani, la nord de dealurile din dreapta râului Olt şi la vest de aliniamentul satelor Porumbacu de Sus şi Porumbacu de Jos. Satele aflate la vest de acest aliniament, Avrig, Racoviţa, Sebeşu de Jos, Sebeşu de Sus şi Turnu Roşu (Porceşti) nu au fost incluse, întrucât cultural şi administrativ au fost mereu distincte. Ele au fost încorporate în teritoriul liber săsesc, cu scaunul la Sibiu, deoarece avea o mare importanţă strategică şi comercială, el ajuta la stăpânirea trecătorii Oltului. (…)». 
Recomandănd această carte tuturor pasionaţilor de istorie locală, amintim că lucrările „Din Memoriile unui gazetar bătrân (2022). Vocaţia noastră de măscărici şi cabotini” – autor N.I.Dobra, „Românii din Ţara Făgăraşului participanţi la Primul Război Mondial” – autori: prof. univ. dr. Vasile Tabără şi dr. Radu Tabără şi „Pe urmele inginerului răşinărean Stan Vidrighin” – autor Cosmin Cruciat, se pot achiziţiona de la sediul cotidianului Tribuna, str. Coşbuc nr. 38 – Mica Publicitate. (va urma)