Dr. Gheorghe Preda (1879-1965) și Asociațiunea (III)

La sfârșitul lunii ianuarie 1928, dr. Gheorghe Preda asista la conferința generalului I. Manolescu, președintele Caselor Naționale ținută la sediul Prefecturii din Sibiu, cu tema Cultură și democrație. În expunere conferențiarul evidențiază datoria pe care românii o aveau, după întregirea geograficește, de afirmare distinctivă a culturii specific românească. În rândul auditorilor amintim pe Mitropolitul Nicolae Bălan, profesorul Silviu Țeposu, președinte al despărțământului Sibiu al Astrei, dr. Gheorghe Bolintineanu, medicul șef al Spitalului public și a unui numeros public („Diminiața”, anul XXIV, 1928, nr. 7593 din 27 ianuarie, p. 8). 

In 15 iunie 1928 „Muzeul central al Astrei”, deschis în 1905,  a fost vizitat de un grup de ziariști polonezi, membrii ai „Societății de presă polono-română” întâmpinați de dr. Gheorghe Preda și Nicolae Băilă, directorul artistic al Asociațiunii (a se vedea Salutul ziariștilor poloni, în revista „Transilvania”, anul 59, 1928).

Ședința plenară ordinară a Secțiunilor științifice-literare ale Astrei, convocată de Vasile Goldiș președintele Asociațiunii, s-a desfășurat în 29 iunie la Cluj, în localul Secțiunilor. Alături de președintele Goldiș erau prezenți cei doi vicepreședinți, dr. Octavian Russu și Dr. Gh. Preda. Nou înființata secțiune feminină era reprezentată de Elena Pop Hossu-Longin, Veturia I. Lapedatu, Marta Epure, Elena Bratu.  Discursul inaugural rostit de Vasile Goldiș sublinia „necesitatea cultivării puterilor sufletești ale nației și a preocupării principale ale maselor mari ale poporului” („Transilvania”, anul 59, 1928, nr. 7-8, p. 682).

Sărbătorirea memoriei fostului președinte al „Astrei”, Iosif Șterca Șuluțiu, în 14 octombrie, la  biserica greco-catolică din Sibiu unde au luat parte un număr considerabil de intelectuali din Sibiu: Nicolae Bălan, Gheorghe Preda, protopopul Nicolae Togan, Ilie Beu, Ioan Bunea, general dr. I. Moga,  Romul Simu și  Horia Petra-Petrescu. După oficierea slujbei de parastas Gheorghe Preda a ținut un discurs prin  intermediul căruia exprima, în numele instituției pe care o reprezinta, condoleanțe familiei celui dispărut precum și „cele mai bine-meritate omagii bunului cugetător și patriot, care, în calitate de președinte, a condus destinele societății noastre timp de șapte ani”. Demnă de reținut este și ideea potrivit căreia „…sufletul unei națiuni este format din o rețea de tradiții, obiceiuri, credințe, chiar prejudecăți, care ne sunt fixate de ereditate. Acest suflet constituie forța care orientează inconștient gândirea noastră, care dirijează conduita noastră. Grație lui un popor activează sau lucrează la unison, în împrejurări care privesc în special existența sa” (DJSAN, Fond Astra, doc. 3264/1928 și „Transilvania”, anul 59, 1928, nr. 11, p. 911 și articolul Sărbătorirea lui Șuluțiu, în „Transilvania”, an 59, 1928).

 Este anul în care Gheorghe Preda întreprinde vizite în mai multe despărțăminte, susține conferințe, acordă o atenție sporită dezvoltării acțiunilor culturale desfășurate, a a sporirii numărului acestora. Un document  păstrat în arhivele sibiene, un raport înaintat organelor superioare ale Astrei, certifică faptul că în perioada septembrie-decembrie a anului 1928, Preda a susținut un număr de cinci conferințe, în cinci orașe ale țării, între care Petroșani și Mediaș (DJSAN, Fond Astra, doc. 3659 și 3898/1928). În dorința de a scutura apatia și a impulsiona spre o activitate pozitivă a Asociațiunii, Gheorghe Preda, care lua în calcul noile condiții ale deceniului al III-lea al secolului trecut, solicita de urgență modificarea Statutelor Astrei și adoptarea lor la noile condiții de manifestare atunci când, odată realizat visul național, „…alte probleme sociale și culturale năvălesc impetuos la poarta soluționării imediate” („Curentul”, București, anul II, 1929, nr. 360 din 15 ianuarie). Preocupările pentru reorganizarea Asociațiunii sunt detaliate și prin alte surse   documentare originale păstrate (vezi:DJSAN, Fond Astra, doc. 993 și 3053/1928).

Într-o ordine aleatorie amintim unele din  lucrările care au văzut lumina tiparului:  Cum trebuie privită înțelegerea dintre oameni („Transilvania” anul, 59, 1928, nr. 2, p. 118-121), o recenzie a lucrării Biologia satelor realizată de dr. G. Banu („Transilvania”, anul 59, 1928, nr. 3, p. 240-241), articolul Simțul moral cu componentele sale: binele și răul ( Idem,  anul 59, 1928, nr. 7-8, iulie, p. 561-566). Publică Fakirismul și voința perseverentă (apărut în: „Patria”, Cluj, anul X, 1928, nr. 49 din 3 martie, p. 1-2) dă tiparului articolul Cum trebuie privită înțelegerea dintre oameni  („Transilvania” anul, 59, 1928, nr. 2, p.118-121),  o recenzie a lucrării Biologia satelor de dr. G. Banu în „Transilvania”, anul 59, 1928, nr. 3, p.240-241), tot în această revistă apare articolul Considerațiuni psihologice asupra stărilor sufletești la oamenii politici, dar și Dare de seamă asupra celui de-al 8-lea Congres de Nerurologie, Psihatrie, Psihologie și Endocrinologie. 

Participă la Cluj alături de  președinți, vicepreședinți și secretari ai secțiilor științifice-literare ale Astrei; publică în revista  secției medicale, Câteva însemnări care privesc importanța higienei și profilaxiei vieței individuale și familiare („Buletinul eugenic și biopolitic”, nr. 2/1928), Les résultats obtenus ches les schisofréniques par lˈemploi de metallosal (En collaboration avec Dr. Neumann) în: „Bulletin de la Société de neurologie, psychiatrie, psyhologie et endocronologie”, Iași, Cum se poate preveni și trata o stare de frică prea mare (bolnavă), în „Calendarul Asociațiunii” pe anul 1928, p. 50-62; Urmează articolul Câteva principii de higienă, profilaxie și educație psihică („Patria”, anul 10, 1918, nr. 64 din 21 martie, p. 2) și în același loc din „Patria” informația: „Gh. Preda a ținut  patru conferințe în Sibiu la „cercul militar-civil” în 4 martie despre O rețetă sufletească, în 8 martie  despre Greutățile zilelor de acum la Reuniunea meseriașilor români;  și două în suburbiile orașului Sibiu, în „Măiereni” și „Groapă”, pe teme de actualitate, pe înțelesul tuturor.

În vara anului îl întâlnim la Arad unde participă la inaugurarea busturilor poetului Coșbuc și a istoricului Xenopol (vezi:Sărbătorirea memoriei lui Gheorghe Coșbuc și A.D. Xenopol/ dezvelirea busturilor lor la Arad, 9 iunie, 1929, în: „Transilvania”, anul 1929, p. 641-642;  Manuscrisul este inventariat sub cota nr. I  315 și  păstrat la Arhivele sibiene).

            Câteva impresii din Spania,în urma excursiei din Peninsula Iberică este publicat în „Societatea de mâine”, anul V (1928), nr. 14-15, p. 201-274 și O comparație dintre viața celulară din individ și aceea socială dintre indivizi (Idem, nr. 22-24, p. 423-425) în care atacă problema analogiei dintre organismul biologic și cel social, Preda considerând că organismul social bolnav poate fi tratat prin mijloace igienice și terapeutice specifice.

Istoricul albaiulian Valer Moga, într-o sinteză a istoriei Astrei publicată în urmă cu peste două decenii, informa cititorii că în luna august 1928 dr. Gheorghe Preda trimitea o epistolă amicului său, secretarul literar Horia Petra-Petrescu, în care își exprima opinia declanșată  de politizarea problemei Serbărilor Unirii, acum la un deceniu de la săvârșirea acesteia. În sprijinul aserțiunii sale Preda cita presa național-țărănistă, cea care aducea acuze lui Goldiș în sensul că ar sluji interesele Partidului Național Liberal facilitând prin Serbările Unirii o trambulină pentru Partidul Poporului. Demersurile întreprinse de Gheorghe Preda pe lângă Iuliu Maniu sau Alexandru Vaida Voevod pentru a-i aduce la sentimente mai bune față de Asociațiune au fost însă lipsite de succes (Moga, Valer, Astra și Societatea. 1918-1930, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, p. 69).

Publicația sibiană „Cuvântul Poporului” oferea spațiul grafic pentru mai multe articole de cultură generală și literare: O scenă tragi-comică de sărbători, Puterea lui Ghiță, Domnii nu se înțeleg, Cum batjocorim democrația, Conștiința cetățenească, Salutul ASTREI la serbările culturale din Severin ș.a. (vezi: Dr.G. Preda. Titluri și lucrări, Sibiu, 1934, passim). Reținem pentru anul 1930 publicarea altor articole, spre exemplu: Câteva considerațiuni asupra stării psihice a unor membrii din familia bolnavilor mintali.                                                                                                                                                                                                                                           

Vicepreședintele ASTREI, Gheorghe Preda a deschis seria de conferințe a despărțământului județean Sibiu, în data de 11 noiembrie 1928 cu o conferință intitulată Din vâltoarea vieții. După o săptămână, în 18 noiembrie, vorbește la Petroșani, invitat al despărțământului de acolo, despre Munca și muncitorul de astăzi. În 2 decembrie ține un discurs la Mediaș privitor la însemnătatea zilei de 1 Decembrie 1918, lansând în finalul intervenției sale, printr-un apel prin care își exprima speranța „ca acest  brâu al unirei să încingă puternic trupurile și sufletele noastre, punând iubirea, sprijinul, bunăvoința, în locul urei, a piedicii și a răutății, cu încrederea în noi și credința în Dumnezeu” („Transilvania” anul 60, 1929, nr. 1, p. 78). Reținem implicarea dr. Preda în pregătirile pentru sărbătorirea evenimentului din decembrie, publicând și un mobilizator articol Cum putem cimenta unirea noastră (Idem, p. 245-250). Manuscrisul acestui articol este păstrat, alături de altele, în depozitele Arhivelor sibiene. Semnificativ pentru gândirea lui Preda este articolul  Cum trebuiesc privite unele greutăți ale apostolatului cultural ( „Societatea de mâine”, anul VI, 1929, nr. 11, p. 191-192), prin care consideră că actul creator este dependent de unele determinări de natură individuală și socială. Un necrolog scris de Preda și publicat de „Transilvania”, an 1929, p. 161-165, este dedicat celei care a fost un jurnalist și naționalist activ în Transilvania, o luptătoare pentru drepturile femeilor, colaboratoare, printre altele, la „Familia” din Oradea, Emilia dr. Rațiu (1846-1929).

Ideea reorganizării și a modernizării acțiunilor culturale ale Asociațiunii nu l-a părărsit niciodată pe dr. Preda, ce afirma, în ședința conducerii acesteia, că este necesar a se trece rapid la  restructurarea acesteia (DJSAN, Fond Astra, doc. 2046/1929). Un material întocmit și adresat comitetului central al Asociațiunii este cel cu privire la diligențelor făcute la diferite ministere ale Statului român pentru subvenții pe seama acesteia (DJSAN, Fond Astra, doc. 2669/1929). Cu prilejul viitoarei Adunări generale de la Turda, Preda propune forului colectiv de conducere al Astrei realizarea unei expoziții (cu scrisori și fotografii) ale dr. Ioan Rațiu, fiu al acestei comunități (DJSAN, Fond Astra, doc. 2893/1929).

 Grija pentru problemele școlare, de învățământ, reprezintă un al capitol în care Preda se implică total. Un exemplu în acest sens ne este furnizat de un document pe care-l expediază conducerii astriste din partea Secției școlare, generat de demisia lui Onisifor Ghibu din conducerea învățământului transilvănean (DJSAN, Fond Astra, doc. 3025/1929).

 Preda se implică în măsurile de comemorare ale fostului președinte astrist Andrei Bârseanu. Cu prilejul exhumării osemintelor acestuia publică în oficiosul astrist „Transilvania” un text intitulat Andreiu Bârseanu. Cuvântare rostită cu ocazia exhumării corpului lui A. Bârseanu și transportării lui în cavoul familiei din Brașov (anul 1929, p. 975-978). Preda ia măsuri concrete în vederea omagierii acestuia propunând și o comisie care avea ca țel ridicarea unui monument ilustrului patriot român (DJSAN, Fond Astra, doc. 3198 și 3523/1929). 

Din recolta bogată a scrierilor medicale  de specialitate din acest an reținem doar câteva: Între buni și nebuni   și  Cum trebuie înțeleasă boala de minte publicate în „Societatea de mâine”, anul VI, 1929 precum și cel din „Buletinul Eugenic și Biopolitic”, Cluj, 1929, definit  Raporturile dintre neuro-psihatrie și psiho-sociologie care evidențiază și mai mult importanța higienei și profilaxiei psihice.

            Religia creștină a mers mână în mână cu naționalismul curat, ambele cu un grad  identic de intensitate, amândouă reprezentând un suport spiritual al paletei largi de activități culturale propagate de Astra . În referatul său privitor la restructurarea instituției culturale, vicepreședintele Gheorghe Preda evidenția faptul că aceasta s-a plămădit în 1861 și „din nevoia de apropiere a credincioșilor celor două biserici românești” din dorința  de a dărâma- afirma el citându-l pe Alexandru Mocsonyi- zidul despărțitor constituit ad-hoc, dintre frații aceluiași neam care aspirau la aceeași cultură. „De aceea afirma Valer Moga- pe lângă emanciparea culturală și națională, Astra a promovat timp de decenii o morală creștină bazată pe religie” (Valer Moga, op.cit., p. 189-190).

            Preda ia parte, în 18 ianuarie 1930, la inaugurarea  mult așteptatei și impunătoarei „Biblioteci publice” a despărțământului județean  Brașov, prileju cu care acesta „a rostit o cuvântare felicitând conducerea înțeleaptă a brașovenilor” („Transilvania”, an  61, 1930, nr. 7-10, p. 15).

            La Congresul cultural al Asociațiunii desfășurat în zilele de 24-26 aprilie 1930 la Sibiu, vicepreședintele Gheorghe Preda a fost însărcinat a prezenta raportul întocmit, definit Probleme de organizare a Astrei ( „Transilvania” , anul 61, 1930, nr. 1-6, ianuarie-iunie, p. 27-56). Este mai puțin cunoscut faptul că încă din 1926, publicase o broșură ce conținea concluziile sale cu privire la activitatea Astrei precum și propriile sale idei și propuneri de îmbunătățire a acesteia („Societatea de mâine”, anul VI, 1929, nr.16-17, p. 225). Preda aprecia  printre altele, că tocmai disfuncționalitățile constatate în activitatea comitetului central, l-au impulsionat să agreeze ideea că programul Secției medicale și biopolitice, este mai concret și mai coerent,și trebuie îmbrățișat de întreaga Asociațiune (Valer Moga, op.cit., p.128).

             Gheorghe Preda este și semnatarul  articolului O concepție biologică și psihologică asupra realizării idealului nostru național („Buletinul eugenic și biopolitic”, anul IV, 1930, nr. 11-12, p. 257-261). Ideea centrală  a lucrării rezidă din faptul că realizarea idealului național s-a datorat unora dintre virtuțile transmise prin ereditare de strămoși: inteligența și spiritul de organizare al romanilor, voința și disprețul față de moarte al dacilor, vitejia amândorura, ingeniozității și blândețea slavilor. Preda sublinia faptul că luase în calcul doar unele dintre virtuți, deoarece, „ de-a lungul veacurilor, în masa daco-romană și apoi românească au trăit grupuri etnice alogene, al căror mesaj genetic nu a fost convergent cu realizarea idealului național al românilor. De aceea, el îndemna atât statul, cât și societatea, să se  angajeze în consolidarea mediilor naționale românești: familie, școală, biserica, armata etc.” Consemnăm pentru anul 1930 și publicarea articolului: Câteva considerațiuni asupra stării psihice a unor membrii din familia bolnavilor mintali („Buletinul eugenic și biopolitic” , anul IV, nr. 5-6, p. 129-135) a celui intitulat Naționalismul și internaționalismul privit din punct de vedere biologic și psihologic („Buletinul eugenic și biopolitic”, anul IV, 1930, nr. 7-10, p.199-205) dar și a celui intitulat Câteva gânduri despre împărțirea muncii și a urmărilor aplicării ei  („Calendarul Asociațiunii” pe anul 1930, p. 76-80). Nu omitem nici participarea în acest an a dr. Preda la serbările Universității din Cluj (DJSAN, Fond Astra. doc. 3603/1930) .                                      (va urma)                                                                                                                                                                                                                               

                                                                                                 Lucian GIURA