Dr. Gheorghe Preda (1879-1965) și Asociațiunea (II)

Menționam în unul din numerele precedente ale „Tribunei” câteva date privitoare la colaborarea lui Gheorghe Preda la publicația ce apărea la Sibiu în Tipografia „Dacia Traiană”, „Calendarul Asociațiunii”, pe anul comun 1922. Sunt două articole izvorâte din practica medicală dobândită până la acea dată: Câteva sfaturi higienice ce trebuiesc urmate pentru creșterea copiilor sănătoși, precum și pentru a păstra o bună sănătate a copilului în prima copilărie (p. 90-95) și cel de-al doilea intitulat Care sunt cauzele nebuniei sau a bolii mintale? Cum trebuie să considerăm și să îngrijim pe un nebun sau un bolnav de minte? (p. 118-122), semnat Dr. Preda, ultimul fiind o reeditare a celui din  ”Sănătatea publică”, Cluj, 1921, p. 18-22.

            Câteva documente, din multele originale păstrate în Arhivele sibiene, subliniază implicarea sa într-una din direcțiile astriste, anume în aceea a Secției medicale a „Asociațiunii” unde prezintă un raport însoțit de propuneri concrete cu privire la funcționarea acesteia (DJSAN, Fond Astra, doc. 458 și doc. 970/1922). 

Era un bun organizator, avea multe și interesante inițiative, comunicând conducerii astriste informații și date importante adunate încă din anul precedent. Totodată, Secția medicală lansa o invitație tuturor membrilor săi din Transilvania, de a se înscrie și a sprijini Asociațiunea (fără îndoială Preda nu era străin de acest demers). Mai întâi a distribuit chestionare care punctau principalele probleme ale unui astfel de proiect, solicitând și primind asigurarea de ajutor din partea Secției medicale a Asociațiunii. Preda aprecia că numai printr-un demers colectiv ar fi posibilă aplicarea sistematică a unor măsuri de igienă și terapie socială (DJSAN, Fond Astra, doc. 1007/1922).

 Este anul în care Preda  prezintă conducerii Asociațiunii planul de lucru pentru o Geografie medicală a Ardealului (vezi art. Cum se poate concepe și întocmi o geografie medicală, în: „Transilvania”, anul 54, 1923, nr. 10-12, p. 449-478),  a tipăririi volumului intitulat Câteva însemnări și date asupra tratamentului și asupra mișcării bolnavilor mintali din Ospiciul de alienați din Sibiu, apărută sub auspiciile  „Daciei Traiane”, dar și a articolului Mijloace pentru obținerea fericirii? Problema educației fizice, intelectuale afective și morale editat în  paginile oficiosului astrist „Transilvania”. 

Tot acum  lui Preda îi apare o nouă lucrare de specialitate Noțiuni de higienă generală și militară, predată după programul școalei militare de infanterie, la Tipografia Școalei militare de infanterie „Principele Carol”, 1923, 215 p., un exemplar fiind dăruit cu dedicație de autor Bibliotecii Asociațiunii (DJSAN, Fond Astra, doc. 463/1923).

            Spiritul civic, patriotic rezidă și din propunerea înaintată conducerii Asociațiunii (personal vicepreședintelui!) de a iniția demersuri pe lângă forurile tutelare competente împotriva unor minoritari care săvârșeau abuzuri în presă contra Statului român, în caz contrar Preda anunța demisia sa din Asociațiune. Iată motivația acestei atitudini: „1923, august 24, Domnule Vice-prezident, În calitate de membru în comitetul central al Asociațiunii, am crezut a mea primă datorie, să fac să se păstreze frumoasele îndrumări, date de predecesorii noștri, atât pe terenul cultural, cât mai ales pe cel național. Văd cu părere de rău cum unii dintre colegii din comitet, copleșiți de povara materialismului de astăzi, suspectează sau privesc cu indiferență aceste îndrumări, atunci când ele au fost evidențiate de mine. Indiferentismul a mers până acolo că nu s-au arătat jicniți (sic!) de calificativele cele mai josnice aruncate prin presă, de o minioritate care-și permite astăzi mai mult ca în trecut. Cum aceste calificative ating și memoria predecesorilor noștri, din respect și admirație pentru ei, țin de a mea datorie nu numai a reînnoi protestul pe care Dv. l-ați refuzat al înainta celor în drept (pentru luarea măsurilor) dacă va lăsa liber scaunul pe care acești îndrumători l-au ocupat în trecut cu atâta demnitate. Vă rog să binevoiți a primi demisia mea declarând adunării generale locul vacant ce-l las liber în comitet. Cu stimă, dr. Preda-Directorul ospiciului de alienați – Sibiu („Transilvania”, anul 56, 1925, nr. 11-12, p. 534).

Pentru o perioadă relativ scurtă de timp Preda a îndeplinit și onoranta funcție de director al Despărțământului Sibiu al Asociațiunii în anii 1923-1925. Un articol elogiativ la adresa sa este publicat de aceași gazetă „Transilvania”. Se face un sumar al muncii prestate de Preda în această funcție: „Dr. Gh. Preda, devotatul director actual al despărță-mântului Sibiu, ajutat de dl. Horia Petra-Petrescu, amicul secretar al despărțământului și de o seamă de colaboratori zeloși, societăți și particulari timp de un an, perioadă în care s-a  dezvoltat o activitate, care poate servi de model tuturor celor ce au luat asupra lor sarcina conducerii despărțămintelor Asociațiunii”. Se menționa frumoasa activitate culturală care a vizat toate cele 37 de comune aparținătoare despărțământului de unele ocupânde-se chiar de mai multe ori, înființând câte o bibliotecă, ținând zeci de conferințe. În această perioadă, prin contribuția financiară a unor persoane iubitoare de progres, s-a tipărit în editura despărțământului un număr de douăzeci și cinci de buletine, cu scopul de a fi distribuite gratuit nu numai comunelor aparținătoare despărțământului Sibiu, ci și celor similare din celelalte despărțăminte dar și altor biblioteci școlare, parohiale, cercetășești ale tinerimii ș.a. Consemnăm acum o nouă colaborare a lui Preda la „Calendarul Asociațiunii” pe anul 1923, intitulată Câteva însemnări asupra celor mai de seamă plăgi (nenorociri) sociale (Tuberculoza, Sifilis, Alcoolism), p. 67-81.

            În cursul anului 1924, Preda participă la serbările dedicate lui Avram Iancu de la Țebea,  prilejuite de centenarul nașterii eroului național și protestează vehement față de ofensa adusă membrilor Asociației de către prefectul Dubleșiu cu ocazia acestora (DJSAN, Fond Astra, doc. 29 și 1649/1924); susține numeroase conferințe pe o paletă largă de  teme în localități de pe întregul areal transilvan; este anul în care Preda ia parte la inaugurarea unei troițe la Orlat; reiterează propunerea înaintată forurilor conducătoare ale Asociațiunii privind ajutorarea românilor din Banatul sârbesc (DJSAN, Fond Astra, doc. 29, 1649 și 2719/1925). Anul 1924, marchează și împuternicirea sa la conducerea Secției medicale a Asociațiunii (DJSAN, Fond Astra, doc. 1898/1924). Printr-un articol sintetic, Urmările unui congres de medici specialiști (psihiatri), Preda,  ales ca președinte al manifestării științifice, informa cititorii cu privire la lucrările Congresului de psihiatrie, nemologie, psihologie și endocrinologie desfășurat la Sibiu în zilele de 21-22 septembrie 1924 („Societatea de mâine”, anul I, 1924, nr. 30, p. 603-604 și „Transilvania”, anul 55, 1924, nr. 10-11, p. 400-402).

            Următorul an 1925, marchează un moment important din viața și activitatea dr. Gheorghe Preda: în ambianța Adunării generale a Asociațiunii desfășurată la Reghin în zilele de 29-30 august au fost alese, pentru o perioadă de cinci ani, noile structuri de conducere. Statutele Astrei votate în 1924 intrau în funcțiune în cursul acestui an. Ca atare președintele urma să fie ales pentru o perioadă de cinci ani, iar comitetul central urma să fie mărit numeric. În unanimitate a fost reales președinte al Astrei, Vasile Goldiș în fruntea unui comitet central alcătuit dintr-un număr de patruzeci și nouă de membri (din care 10 erau membri de drept). Acest comitet, în ședința sa plenară din 25 septembrie, a ales cei doi vicepreședinți – Dr. Octavian Russu și dr. Gheorghe Preda („Transilvania”, anul 56, 1925, nr. 11-12, p. 534 și articolul Congresul „Astrei” la Reghin, în „Gazeta Transilvaniei”, anul LXXXVIII, 1925, nr. 88 din 2 septembrie, p. 2).

            În cursul acestui an, Preda achită suma de 200 de lei, taxa stabilită prin Statutele Astrei pentru a deveni membru pe viață al acesteia; face diligențele de rigoare pentru expedierea unui număr de 200 de calendare ale Asociațiunii (pe anul 1925) în favoarea despărțământului din Vârșeț; efectuează, în repetate rânduri, propuneri concrete cu privire la publicațiile Asociațiunii (revista „Transilvania” și seria „Biblioteca poporală”); militează pentru convocarea unei consfătuiri în problema expoziției D. Comșa – I.D. Ștefănescu (DJSAN, Fond astra, doc. 271, 730, 1550 și 2057/1925); ține conferință despre Africa în cadrul Extensiunii Universitare („Societatea de mâine”, anul II, 1925, nr. 50, p. 873). Reflexiile personale pe marginea ideilor cuprinse în volumul Se întreabă mintea sănătoasă, elaborat de Horia Petra-Petrescu, sunt publicate în articolul O lucrare de importanță socială și politică („Societatea de mâine”, anul II, 1925, nr. 20, p. 355-356), iar la „Calendarul Asociațiunii” pe anul comun 1925, p. 53-58 este inserat Un sfat doftoricesc pentru suflet semnat dr. Gh. Preda, directorul despărțământului Sibiu al „Asociațiunii”, ca în Revista „Transilvania” să apară, de același autor, O încercare de apropiere a raporturilor dintre știință și religie (anul 56, 1925, nr. 11-12, p. 565-574).

            În anul 1926, președintele Asociațiunii Vasile Goldiș întreprinde un lung turneu prin Transilvania vizitând despărțămintele cu scop organizatoric dar și de convingere a autorităților administrative locale (Prefectura și Primăriile respective) pentru sprijinirea financiară a ASTREI. Puterea exemplului oferit de președintele Vasile Goldiș este urmat întocmai de o serie de membri ai comitetului central: Teodor Botiș la Arad, Alexandru Borza la Cluj, Gheorghe Preda în județul Sibiu, Ioan Simu în Hunedoara, Voicu Nițescu în județele Brașov și Trei Scaune (art. Reorganizarea Astrei, în „Gazeta Transilvaniei”, anul LXXXVIII, 1925, nr. 104 din 14 octombrie, p. 2). La Zalău, în cadrul dezbaterilor prilejuite de Adunarea generală a Asociațiunii din 12-14 septembrie, Iuliu Moldovan, partizanul cel mai înflăcărat al concepției biopolitice și al includerii acesteia în activitatea Asociațiunii propune și se votează ca unic principiu al întregii organizări și activități ale acesteia „prosperarea biologică a poporului român și a patriei” (Matei Pamfil, Asociațiunea în lumina documentelor (1861-1950). Noi contribuții, Sibiu, 2005, p. 133). Biopolitica este un domeniu de intersecție între biologie și politică. Termenul a fost inventat și folosit, pentru prima dată în 1905, de geograful și politologul suedez Johan Rudolf Kjellen (1864-1922), în a sa lucrare Marile puteri. Tot lui i se datorează și termenul de geopolitică, atât de uzitat astăzi, de strategii și analiștii militari cât și de politologi ori politicieni.

            Tot la Zalău, cu acest prilej, s-a statuat ca secțiunea medicală să devină Secțiunea Medicală și Biopolitică; s-a înființat Secțiunea Feminină Biopolitică și subsecțiunea Educație Fizică. Către sfârșitul anului, în cadrul ședinței Comitetului central din 22 decembrie 1926, vicepreședintele Asociațiunii, dr. Gheorghe Preda avansa două propuneri: „sistematizarea activității Astrei” și „metodizarea propagandei culturale a acesteia” în vederea eliminării lipsurilor anterioare. Dezbaterea inițiativei lui s-a făcut în cadrul ședinței plenare a secțiilor Asociațiunii din 16 ianuarie anul următor și dat spre tipărire cu titlul Scurtă analiză a împrejurărilor de astăzi, care poate da indicațiuni asupra activității culturale a Astrei („Transilvania”, anul 59, 1927, nr. 10-11, p. 407). Proiectul însă, întocmit în baza principiilor biopolitice nu a întrunit sufragiile membrilor secțiunilor științifice-literare situație care incită comitetul central în a lua o poziție; acesta aprecia că „într-o anumită formă” este posibilă rezolvarea și finalizarea problemei fundamentale – „cum trebuie să fie întreținut principiul biopolitic în cadrele proiectului de reorganizare a fiecăreia dintre ele /secții-n.n./” (Idem). Se vehicula opțiunea ca educația civică să devină parte intrinsecă a educației adulților, pe modelul conceput de Asociațiune. Preda admitea ideea și arăta faptul că după război și sub regimul votului universal, nici instituțiile care reprezentau societatea nu s-au preocupat să-i facă pe cetățeni, îndeosebi pe țărani, conștienți de drepturile, dar și de obligațiile lor civile. ASTRA, în opinia lui Preda, ar fi avut „competența și autoritatea morală pentru misiunea de a scoate poporul de sub influența exclusivă a agenților electorali demagogi și interesați”. 

            Anul 1926 a fost prolific pentru Preda deoarece, printre altele, ia parte la Adunarea generală a Despărțământului Agnita și a celui din Sighișoara, chemat de  scriitorul Aurel P. Bănuț – președintele  acestuia; ține o conferință la Blaj, la invitația astriștilor, intitulată Oameni și obiceiuri din diferitele regiuni ale Țărilor Britanice”. Este locul să menționăm faptul că acesta era al șaptelea despărțământ „vizitat” de Preda unde ținea și câte o conferință („Transilvania”, anul 509, 1927, nr. 12, p. 613-614); Preda se înscrie pentru un ciclu de conferințe la Ateneul Român din București și face, din nou, o donație masivă de cărți (80 de volume) Bibliotecii Asociațiunii (DJSAN, Fond Astra. doc. 562, 1566, 2059 și 2795/1926). Un instructiv manual didactic intitulat Noțiuni de psihologie generală și militară publicat la Sibiu, în 1926, constituie obiectul de recenzie al dr. Ioan Bunea apărut în „Transilvania”. Cititorii erau informați cu privire la opul lui Gheorghe Preda, directorul Ospiciului de boli mintale din Sibiu, „harnicul și însuflețitul vicepreședinte al vechii noastre Asociațiuni, binecunoscut în cele mai largi cercuri ale lumii intelectuale ca propovăduitorul și promotorul intereselor culturii naționale”. Afirmând acestea se baza pe consultarea principalelor opere de specialitate și pe solida sa pregătire medicală (articolul Un instructiv manual didactic, în: „Transilvania”, anul 57, 1926, nr. 10, p. 576-578).

            Publică acum două articole: unul intitulat Din problema Astrei, unde face o retrospectivă asupra realizărilor și a neîmplinirilor Asociațiunii, precum și a jaloanelor pentru viitorul program al acesteia („Societatea de mâine”, anul III, 1926, nr. 39-40, p. 620-622) și al doilea, O vrednică octogenară /Emilia dr. Rațiu/ („Transilvania”, anul  1926, p. 41-42). Acestora i se alătură Cum se poate vătăma mintea omenească apărut în „Calendarul Asociațiunii” pe 1926, p. 37-45.

            Cuvinte de laudă i se aduc lui Preda de publicația „Cosânzeana” prin intermediul articolului Un  amic al poporului : „Dl dr. Gheorghe Preda, vicepreședinte al Astrei, a făcut un lucru merituos publicând într-o broșură a Asociațiunii biografia aceluia care a fost răposatul Nicolae Petra-Petrescu. Mare cunoscător al vieții țărănești, admirator și propagator al interesului pentru această viață, bătrânul Petra-Petrescu a fost un iscusit scriitor poporal și economic, care a dat în această literatură prețioase contribuții originale și traduceri.”  (anul X, 1926, nr. 41-42, p. 406).

            Într-o dare de seamă asupra activității desfășurate în cursul anului 1927, Preda menționa, spre informarea conducerii Asociațiunii, următoarele: în postura de vicepreședinte II a suplinit activitățile vicepreședintelui I, a susținut, stăruind în permanență pentru reorganizarea fundamentală a Asociațiunii, elaborând în acest sens un proiect de reorganizare a acesteia, precum și un proiect de modificare a statutelor și regulamentelor. Fără a osteni a participat la ședințele Comitetului, a mai multor comisii, a secțiunilor, fiind apreciat conferențiar, și reprezentant al Astrei la ocazii festive iar ca delegat în Județul Târnava Mare a vizitat o serie de centre fiind prezent la adunările generale de acolo (DJSAN, Fond Astra, doc. 2093/1927 și Darea de seamă a lui Preda, Idem, doc. 239/1927).                                                                                    (va urma)

                                                                                                Lucian Giura