74 de ani de existență a NATO și 19 ani de când România este membră au fost marcați la AFT

Ziua NATO în România este marcată, începând din anul 2005, în prima duminică a lunii aprilie, în baza Legii 390/2004. Această zi este o bornă de referinţă pentru societatea românească, din perspectiva statutului României de aliat NATO şi a semnificaţiilor asociate acestui moment, Ziua NATO reprezintă o sărbătoare publică dedicată democraţiei şi spiritului european şi euro-atlantic. În acest context la sediul Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu au fost intonate imnurile oficiale şi arborate Drapelul Naţional al României şi Drapelul Alianţei Nord-Atlantice. Istoricul Cosmin Roman a reiterat studenților militari date legate de cei 74 de ani de existență a NATO și despre cei 19 ani de când România este membru al Alianței în misiunea nobilă de a apără democrația și libertatea.

File din istoria noastră contemporană pe care le prețuim

–––––––––––-

La summitul de la Washington, din aprilie 1999, NATO şi-a reafirmat angajamentul de a invita state din centrul şi estul Europei să adere la organizaţie. Alianţa a prezentat documentul intitulat "Membership Action Plan", mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.Eforturile comune ale factorilor decizionali din România, de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO şi demersurile diplomaţiei române, au contribuit la adoptarea deciziei din noiembrie 2002, de la Praga, a liderilor statelor membre de extindere a organizaţiei. Oficiali ai Alianţei au punctat eforturile României în spectrul asigurării stabilităţii şi securităţii Balcanilor, în misiuni desfăşurate sub egida Alianţei. După atentatele teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea statului român ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv militare. De asemenea, România a oferit Alianţei Nord-Atlantice acces la spaţiul său aerian, maritim şi terestru. La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a adoptat Rezoluţia 486 privind securitatea transatlantică şi extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianţei, la summitul din capitala Cehiei, cu şapte state din Centrul şi Sud-Estul Europei. Summitul NATO de la Praga, desfăşurat la 21-22 noiembrie 2002, a reprezentat unul din momentele cele mai importante, în evoluţia organizaţiei şi cel mai amplu val de extindere, prin invitarea a şapte state să adere: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003. Participarea Armatei Române la operaţiuni de menţinerea păcii şi de stabilizare în zone de conflict din Balcani şi Afganistan, precum şi angajamentul ferm de participare în coaliţia împotriva terorismului au constituit argumente semnificative pentru invitarea României să adere la NATO. La 1 martie 2004, preşedintele României a promulgat Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeaşi dată, secretarul general al NATO, Jakob Gijsbert de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, o scrisoare prin care transmite Guvernului României, în numele Părţilor la Tratat, invitaţia de aderare a României la Alianţă. La 3 martie, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I. Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care, după ce a fost semnat de preşedintele Ion Iliescu, a fost depus la depozitarul Tratatului, Guvernul Statelor Unite ale Americii. După depunerea instrumentului de aderare, România a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Summitul NATO desfăşurat la Bucureşti în perioada 2-4 aprilie 2008 a fost cel mai important eveniment de politică externă organizat de România după 1990. Extinderea Alianţei Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a reuniunii de la Bucureşti, prin prisma temelor abordate în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Una dintre temele delicate supuse dezbaterii a vizat diferendul dintre Grecia şi Macedonia privind numele oficial al statului macedonean. Delegaţia greacă s-a opus aderării statului macedonean la Alianţă, rămânând totuşi ca invitaţia să fie adresată numai după ce ambele state se pun de acord asupra numelui Macedoniei. Croaţia şi Albania au aderat la NATO la 1 aprilie 2009. Muntenegru a devenit membru al Alianţei la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord este cel mai recent stat membru al organizaţiei, din 27 martie 2020. NATO cuprinde începând de marți, 31 de state membre, Finlanda fiind ultima țară admisă.