Nivelul de trai ridicat, şomajul aproape inexistent, faptul că este un oraş cultural şi universitar au făcut, de-a lungul timpului, ca numărul celor care se stabilesc în Sibiu să fie din ce în ce mai mare. Un raport al Institutului Naţional de Statistică pune Sibiul în top zece al judeţelor care au câştigat cei mai mulţi locuitori. Printre efectele „importului” de locuitori se numără traficul rutier îngreunat şi o creştere a preţurilor pe piaţa imobiliară.

 

Locul 9, înainte de Timiş

 

Sibiul se clasează pe locul al nouălea în top 10, realizat de INS, înainte de judeţul Timiş. De altfel, în top sunt cuprinse mai multe judeţe din Transilvania.

Ceea ce poate părea de-a dreptul incredibil este că aproape jumătate din populația României trăiește în 10 județe, iar celelalte 31 „donează” locuitori.

Din datele INS aflăm că judeţele care au câştigat cei mai mulţi locuitori sunt cele care s-au dezvoltat economic în ultima vreme. Clasamentul este deschis de trei judeţe din vestul ţării - Arad, Bihor şi Cluj. Urmează Brașov, Constanța, Giurgiu, Iași şi Ilfov. Top zece este încheiat de Sibiu şi Timiș.

Doar anul trecut, aproape 400 de mii de oameni și-au schimbat domiciliul dintr-o localitate a României în alta, aceasta fiind cea mai mare migrație internă din 1991 până azi, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În registre avem aproape 400 de mii de migranți, însă, în realitate, cifrele ar fi mult mai mari pentru că nu toţi oameni își modifică și datele din cartea de identitate după ce îşi schimbă domiciliul, scrie antena3.ro.

 

Părăsesc judeţe din Moldova şi Muntenia

 

La polul opus, clasamentul judeţelor din care au plecat cei mai mulți oameni este condus de cele din sudul Moldovei, respectiv Galați, Vaslui, Brăila, urmate de judeţe din nordul Munteniei.

Capitala pare şi ea că nu mai e dorită. Anul 2016 a fost al 9-lea an consecutiv în care numărul celor care se stabilesc în Capitală a fost mai mic decât numărul celor care pleacă de Bucureşti în alt oraș din România. Cu toate acestea, s-au dezvoltat cartiere întregi, unele câmpuri s-au transformat în mari zone rezidențiale, iar traficul a devenit tot mai sufocat, lucru întâlnit în mai toate oraşele unde s-a stabilit un număr foarte mare de oameni.