Tribuna
Astra film
La pas, prin tunelurile Sibiului
10936 vizualizari
La pas, prin tunelurile Sibiului
Fantome, criminali, călugăriţe populează tunelurile ce străbat adâncurile Sibiulului spre toate cele patru puncte cardinale. Viaţa din oraşul ascuns în măruntaiele pământului e presărată cu apariţii ce-ţi îngheaţă sângele în vene, cu nenorociri şi cu strigătele disperate ale celor care aleargă cu paşi repezi departe de duşmani. Aşa ar arată un episod din viaţa Sibiului subteran din alte veacuri, aşa ar arăta viaţa în tunelurile cetăţii. Adevăr sau legendă? Pentru sibieni, tunelurile Sibiului şi poveştile ţesute în întunecimea din adâncuri sunt episoade adevărate, pentru istorici sunt doar legende urbane, aşa că astăzi o luăm la picior prin tunelurile Sibiului.
Tunelul de la Bastionul Soldisch

Cu plan bine pus la punct de vreo două zile, am pornit-o spre Bastionul Soldisch. La gura tunelului e lesne de ajuns, odată ce vechea moară a fost dărâmată. Dar nu găsirea gurii e problema, ci grija pentru ceea ce am putea întâlni. Astfel, ca o măsură de precauţie, plimbarea a început cu câteva pietre aruncate în gura tunelului, mai ales că întâlnirea cu vreun maidanez nu figura în plan. Aruncatul pietrelor a fost fără surprize, aşa că ne-am înfiinţat la gura tunelului, ne-am supt burţile pentru a ne strecura printre marginile tunelului şi o proptea din ciment ce tăia intrarea în două.
Un pas mai chinuit în jos şi gata, păşim în tunel; nu pe pământ, aşa cum ne-am aştepta, ci pe un covor generos de zdrenţe şi sticle. Nici nu ştiu spre ce să-mi îndrept atenţia mai întâi: spre covorul care scârţie ameninţător a cioburi şi din care mi-e frică să nu se ivească vreun rozător, sau spre pereţii îmbrăcaţi în cărămidă. Vreo 7-8 metri, cărămida ne e vecin bun, dar în curând îi ducem dorul căci ea dispare în stratul de pământ al arcadei tunelului. Încă vreo câţiva metri şi tunelul se bifurcă. Pentru început înspre nord-vest (dacă busola mea de tip breloc, indică punctele cardinale corect). Gura primei bifurcaţii de tunel e şi ea căptuşită cu cărămidă şi, având în vedere acelaşi covor de haine şi sticle, e limpede că a fost din plin folosită. Noi o ocolim, nu de alta dar la gura bifurcaţiei, tunelul coboară vreo 50-60 de centimetri.
Câţiva metri mai în faţă, tunelul principal se ramifică din nou – de data asta spre sud-est. Asta e calea aleasă. Parchetul de haine, sticle şi peturi s-a terminat demult, aşa că acum singurii tovarăşi de drum sunt întunecatele ziduri din pământ. Cum lanterna e una slabă, bliţul aparatului de fotografiat e cel mai bun aliat, aşa că aparatul ţăcăne, ţăcăne, iar imaginile tunelului curg, curg. Puţin mai încolo - se zăreşte o altă ramificaţie sau o cotitură, dar noi facem cale întoarsă. Poate data viitoare ne vom aventura mai mult, mai ales dacă ne vom asigura echipamentul necesar: o lanternă mai puternică şi, de ce nu, un ghem de sfoară ca să fim siguri că nu rătăcim calea de întoarcere.

Gratii şi uşi zăvorâte

Plimbarea prin tunelurile bastionului Soldisch nu se poate încheia atât de repede, aşa că ne continuăm cercetările pe partea dinspre strada Bastionului. Chiar la cotitura dintre străzile Alba Iulia şi Bastionului sunt vreo trei uşi, aşa că simţi cum te gâdilă sub tălpi să vezi ce e în spatele lor. Sunt uşi în zidul bastionului şi, gândindu-te la cea de-a doua ramificaţie a tunelului, îţi spui că poate aici duce, înăuntrul zidurilor cetăţii. Dar trebuie să-ţi înfrângi curiozitatea pentru că fiecare uşă e bine încuiată, iar privirile aruncate prin ferestrele înguste îţi indică doar faptul că aceste incinte au fost transformate în magazii, aşa că cercetarea noastră e scurtă de tot.
Gura unui tunel şi câţiva metri din acesta se pot observa la Bastionul Haller, în partea dinspre parcarea Sălii Thalia. La fel ca şi la Bastionul Soldisch, trebuie doar să fii puţin atent ca să observi tunelul: la baza zidului, zăreşti pentru început un grilaj, iar în spatele lui – tunelul, a cărui podea e din plin căptuşiţă cu zdrenţe, sticle şi alte cele. E limpede acum că şi acest loc a folosit de adăpost celor fără de casă. Fotografi, o privire aruncată la lumina unei lanterne... dar hăul e prea întunecat ca să desluşeşti ceva. Poate, specialiştii în domeniu au mai multe de spus.

Reţeaua subterană, o legendă urbană?!

De cum rosteşti în Sibiu cuvântul tunel, colegi de birou, prieteni, cunoscuţi, încep să-ţi povestească despre tunelurile care împânzesc adâncurile Sibiului. Fiecare a auzit o poveste despre un tunel ce porneşte de la Primărie, de la Biserica Evanghelică, de la Biserica Ursulinelor sau de la vreo şcoală şi face legătura cu alte puncte nevralgice ale oraşului sau merge mai departe până la muzeul din Dumbrava Sibiului, în localitatea Cristian sau cine mai ştie unde. Nici poveştile cu fantome sau criminali nu lipsesc din peisaj, aşa că cine a învăţat pe băncile Liceului Pedagogic ştie destule asemenea istorii, cu siguranţă.
Tunelurile asigură comunicarea subterană între clădirile administrative, aşa că măruntaiele Sibiului sunt înţesate de tuneluri. Acesta este refrenul sibienilor, acesta e refrenul contestat de istorici. Supoziţii s-au tot făcut, cu demonstraţiile a fost mai greu. Cert este că acolo unde tunelurile au fost descoperite şi umblate, s-a vorbit şi de valorificarea lor într-un circuit turistic. Exemplul unor capitale precum Roma sau Paris e elocvent.
Şi totuşi, aşa cum spuneam, părerile cercetătorilor diferă de cele ale sibienilor: „În cazul multor locuri din Sibiu există povestea cu o subterană, cu un tunel. Însă fortificaţiile nu aveau sistem de comunicare între ele.  De pildă, când s-a lucrat la Primăria din Piaţa Mare s-a descoperit un canal, de vreo 1,1 metri înălţime şi 60-70 centimetri lăţime. S-au încercat supoziţii cum că ar fi fost un tunel, dar am cercetat: era un canal de aducţiune”, subliniază arheologul Petre Beşliu.
Nici Muzeul de Istorie Casa Altemberger nu a scăpat de tuneluri de poveste, mai ales că aici a funcţionat timp de secole primăria oraşului. Legendele din fosta primărie s-au născut din cauza unei gropi care a avut cel puţin 8, 3 metri adâncime: "Această latrină a fost foarte bine construită, cu arce de cărămidă. În timpul cercetărilor am remarcat că unule dintre aceste arce erau întregi, altele sparte. Puteai să ai impresia că dincolo de ele ar fi fost un tunel, dar groapa a avut o altă funcţiune. Pe la 1720, după o epidemie de ciumă,  toate obiectele care ar fi putut declanşa un nou episod de ciumă, au fost aruncate acolo şi arse", adaugă Petre Beşliu. Explicaţiile sale sunt completate în cartea "Primăria veche din Sibiu: casa, oamenii, muzeul": "La începutul secolului al XVIII- lea ciuma a lovit de mai multe ori oraşul. Prima epidemie a fost semnalată în 1706. În 1710 se încearcă a se potoli răspândirea bolii... Abia în 1718 se declara stinsă epidemia. Posibilele surse de contaminare de la Primărie au fost aruncate şi arse în fosta latrină, ea însăşi sursă de infecţii... Datarea unei căni din groapă în 1721 arată perioada în care ea a putut fi aruncată". Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură merg pe aceeaşi linie, infirmând existenţa unei reţele subterane în Sibiu.
Dacă reţeaua de tuneluri subterane nu intră în calculele specialiştilor, în schimb aceştia nu neagă posibilitatea existenţei unor tuneluri de lungimi mici care să asigure legătura cu perimetrul din exteriorul zidurilor: "Cred că tunelul de la Bastionul Soldisch făcea legătura interior-exterior pe porţiuni mici. O cetate nu prea putea rezista unui asediu mai mult de zece zile, pentru că lipsea mâncarea, aşa că aceste subterane au fost construite ca, în timpul unui atac, să-şi ia duşmanul prin surprindere", conchide Petre Beşliu.
Încheiem şi noi plimbarea prin tunelurile Sibiului, dar, dacă v-am trezit curiozitatea, vă invităm săptămâna viitoare să ne continuăm călătoria prin măruntaiele Sibiului.

* Catacombele din Paris este genericul sub care sunt cunoscute caverne şi tuneluri din fostele mine pariziene. Aici este adăpostit şi un faimos osuar care atrage milioane şi milioane de turişti de la deschiderea oficială pentru vizitare în 1867.
* Şi Roma şi-a sporit faima prin catacombe. Acestea se întind sub sau în apropierea capitalei Italiei şi sunt de fapt locuri de îngropare ale creştinilor, dar şi ale păgânilor şi evreilor. Se pare că  începuturile datează de prin secolul al II-ea, când creştinii erau nevoiţi să-şi îngroape morţii în secret.




comentarii
16 comentarii

ar trebui amenajate putin,ar fi un plus evident ptr turismul sibian.Daca cineva vrea sa se alature initiativei de a face din aceste locuri un obiectiv turistic,sa lase un comentariu.Hai sa dam Sibiului ce-i al Sibiului!!!
vlad
25.02.2010 01:05
De acord cu Vlad, tunelurile subterane sunt o parte a orasului nostru care merita descoperita. Poate reusiti saptamana viitoare sa publicati si o harta a retelei de tuneluri.
Ane
25.02.2010 09:43
Prima bifurcatie intalnita (cea care coboara cu 60cm) continua pe sub soseaua Alba Iulia si comunica cu fosta manastire Franciscana (este de evitat pentru ca in mai multe locuri acoperisul este surpat) A doua bifurcatie este locul de intalnire cu tunelul care pleaca din curtea spitalului TBC. Ele comunica cu tunelurile aflate sub leaganul de copii, dar drumul de acces a fost zidit. Acesti istorici ori habar nu au, ori nu au voie sa vorbeasca. Tuneluri au existat, Emil Sigerus aminteste de unele din ele (de exemplu cand s-au astupat tunelurile din spatele strazii Avram Iancu). Se zice ca Securitatea avea o harta a acestora facuta cu cineva de la muzeul Brukenthal, deci daca mai traieste securistul care avea in grija muzeul acesta poate dezlega misterul.
mb
25.02.2010 10:07
nu "vrem" sa ne valorificam ce-i bun,sa apreciem ce au facut altii inaintea noastra.Am avea de cistigat,o sursa de venituri la buget.
eco
25.02.2010 10:41
ar fi un proiect bun.
stie cuneva daca sunt tuneluri prn zona tribunei/centumvirilor/konrad haas/piata armelor? ar fi interesant sa aflu ca sub patul in care dorm e un tunel. :)

chiar au fost ceva probleme pe strada centumvirilor cand s-a refacut pavajul, au fost descoperite ceva tuneluri si chiar a fost o surpare de teren.
dana
25.02.2010 13:22
eu cred ca orasul nostru are un mare potential cultural-turistic ..nevalorificat.. traim intr-un oras plin de mistere!! cred ca Mediasul ne-a luat-o inainte la capitolul promovare !!
eu
25.02.2010 13:45
BRANDUL TURISTIC AL MEDIAŞULUI
Existenţa unui brand turistic al Mediaşului satisface această necesitate şi energizează polarizarea turismului cultural către nucleul istoric.

Incep
eu
25.02.2010 13:49
in tuneluri fac caca noaptea. le stiu pe de rost
tica
25.02.2010 13:58
Pacat si foarte dureros!ca nu se face apsolut nimic ptr restaurarea si conservarea intregului bastion Soldisch! curatarea lui in interior si exterirorul lui, de balari, ca sa poata sa respire asa cum este bastionul Haller!in special ptr aceste tuneluri!plus ca bastionul mai are o intrare prin curtea spitalului tbc!in spatele spitalului sunt niste scari ce urca pana la o poarta boltita,la baza zidului,la vechea intrare in bastion,la vechiul turn cu creneluri ce se afla in interiorul bastionului!dureros si inadmisibil!ca se ajunge foarte greu!scarile sunt pline de buruieni si balari iar vechea poarta e plina de pamant!pacat ca aceasta superba locatie neconventionala nu este pusa in valoarea asa cum fac marile orase medievale din intreaga Europa!fiecare coltisor plin de istorie ieste pus in valoare! nu numai in centru!prin simpli comercianti de suveniruri,expoziti, spectacole de teatru etc!Si totusi,haideti sa dam Sibiului ce i al Sibiului!
sibian
25.02.2010 19:02
cam multe date despre niste tuneluri care "nu exista", nu?
chestie
25.02.2010 19:14
Info in plus
plin de in (puneti la adresele de mai jos inainte semnele de:h-t-t-p, apoi doua puncte si apoiw-w-w-, nu pot sa dau adresa htm, ca ma arunca serverul afara)
sibiul.ro/forum/
in forum la grupajul Sibiul Vechi gasiti:

Bastionul Haller si cazematele sale:
sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2857

Bastionul Soldisch si Zona soldisch
sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2540

Tot in sibiul.ro/forum gasiti la grupajul ASTA NU
Moara de sub Soldisch...
sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2610
Toate cu multe poze facute de @chisi si de @ovisopa.
este interesant...
Tunelurile ca atare nu traverseaza orasul..sunt cazemate ale fostelor intarituri moderne sistem Forturi...deci nu sunt medievale..si merg de-alungul zidurilor si pe la bastioane..unele sunt de scapare catre inafara...sau de prevenire a tunelurilor ptr. minare...
Muti confunda PIVNITELE cilindric boltite cu tuneluri..asta e alta treaba..Canalele NU se confunda cu tuneluri..Tunelul de sub Soldisch e MARCAT cu o banda Orange inauntru...

Georg
Georg
25.02.2010 21:32
incurtea spitalului public sant mai multe tuneluri, le am vazut in anii 1959-1960 cand faceam canalizarea si trageam conductele de apa si canal dela fosta Intreprindera Constuctia 2, am locuit pe str. turnului langa zidul de fortificatie, daca vii din piata huet inspre orasul de jos, dupa primele trepti o ie pe dreapta si in fata ie o casa veche cu un turn pe acoperis si acolo in pivnita este o intrare astupata, ie o pivnita care apartine bisericii din curtea azilului, daca ie cineva sa afle mai mult pe tema asta scrie
adolf.anton@t-online.de
xx
25.02.2010 22:04
PENTRU @xx
Spitalul Franz Josef I. deci Spitalul Public ESTE LANGA HALLER..e clar..si inafara zidurilor existau barbacane..intarituri care nu erau lipite de zidul de centura precum bastioanele..legatura intre barbacane si interiorul Fortului se facea normal prin tuneluri...
dar ce ignora TOTI..tocmai aici la Haller jos..era MLASTINA lui peste' era plin de papa si solul era moale...nu stiu prin ce minune construiau tuneluri sub MLASTINA..dar o explicatie exista..in anii 1930' cand s-au deschis cele 3 porti de pe Strada Harteneck (Cetatii) scrie Sigerus intr-un articol ca s-a descoperit umplutura artificiala de LUT si nu si-o explica..pai e simplu santul era plin cu apa, iar alaturi, sub valul de papamnt catre zidul exterior, era TUNELUL, sau cazemata..Izolatia perfecta fata de apa este LUTUL..imbibat cu apa, nu mai lasa sa treaca mai departe...deci zidul tunelului era imbracat pe dinafara cu strat de lut masiv..si nu intra apa...NU erau prosti...aia nu au facut HOTEL de jdemii de etaje, subtire ca acul in mlastina, cum e (G)Ramada...si nici trecere de pietoni tot acolo unde trece paraiasul subteran, pe langa fosta Cazarma...Dumnezeu sa le usie ochii Consilierilor Orasenesti din 1980 sistem (ii aveti inca in CONSILIU) care i-au spus lui Ceausescu ca ar fi de la Maria Theresia..la care tiganul avea alergie...de fapt cazarma a fost cam prin 1802-1805 terminata..Si de asta s-a dus cazarma...Intrebati-l pe tovarasul nanu..ca era acolo atunci...si acum la fel...
Si sa i se usuce mana celui ce repara cu BETON zidurile medievale...si sa le creasca buruieni pe mormant,sa le cante cucuveaua in casa si sa creasca la umbra Centralei Nucleare sistem CERNOBAL care vine LA VOI... celor ce distrug ORASUL...
Si sa aiba NUMAI conducatorii pe care-i aleg ei..asta sa le fie pedeapsa...

Georg
Georg
25.02.2010 22:37
istoria si traditia nu este sf fraiericilor,eu am facut scoala acum 40 de ani in sb. a fost superb,valorificativa potentialu.
valceanu
26.02.2010 00:04
daca mei e cineva interesat as vrea sa merg si eu in tuneluri am ceva experienta in tuneluri am mai fost si in tunelurile din alba iulia si in cateva din cipru
mafia642@yahoo.com
mess mafia642
tel 0753808395
mesc astept invitatiile voastre
marius
14.04.2011 11:17
Am mers cu niste prieteni, care la randul lor aflasera din alta parte , in acel tunel bifurcat de langa fosta moara, nu stiu cum am avut curaj sa merg pana in capat , oricum este nesigur, mai ales cel de pamant, se pare ca in capat era surpat de mai multa vreme. era o liniste ciudata, si aerul inchis si umed. ar fi bine ca aceste tuneluri sa fie reconditionate, sigur sunt mai multe dar nu stie lumea de ele.
Maximilian
19.01.2013 17:43
Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

Profesional PN

acedo

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia