Clădirea Rectoratului Universităţii "Lucian Blaga" s-a transformat pentru două ore în sală de conferinţă pentru trei universităţi europene. Astfel, luni, 19 martie, în cadrul webinarului "E-WORDS. Europeans Win Ostracism: from Remembrance to a Dialogue Society", părintele Constantin Necula a ţinut un discurs informativ, în faţa studenţilor din Sibiu, Cracovia şi Maastricht, dedicat ostracismului, genocidului, victimelor umane şi consecinţelor comunismului, instaurat în România în perioada 1948-1989.

La începutul discursului, părintele Necula a definit genocidul ca oricare din actele comise cu intenţia de a distruge un grup naţional, etnic sau religios, prin omorârea unor membri, prin atingerea integrităţii individuale şi psihologice a membrilor unui grup sau supunerea intenţionată a grupului la condiţii de existenţă care antrenează distrugerea fizică parţială sau totală.

• "Cei care au trăit în acel timp ştiu că un exemplu al actului de genocid este întemniţarea în condiţii de exterminare a deţinuţilor politici. În 24 august 1944, în ciuda faptului că armata română era deja aliată cu armata sovietică, prizonierii români au primit între şase şi 12 ani de deportare. În 1945, înăbuşirea mişcărilor de deportare au ajuns până la Bucureşti. Astfel, în 1947, au început procesele politice împotriva liderilor opoziţiei. În 1948 se instalează securitatea şi trupele speciale, iar genocidul capătă aspecte de presiune violentă. Arestări, anchete, ucideri, deportări şi crearea unei terori psihologice. Se construieşte o reţea de informatori, dezinformarea maselor, şantaj,obligaţiune şi presiune asupra aparatului de stat şi economic. Urmează o luptă împotriva fondului biologic al naţiunii. Întemniţarea şi asasinarea a sute de mii de deţinuţi politici, menţinerea unei autorităţi infantile foarte ridicate...", a explicat pãrintele Necula.

Mai mult de un milion de locuri de detenţie

"Gulagul românesc a înregistrat din 1948 până în 1964 - 135 de lagăre, unele având cinci mii de deţinuţi, altele între o mie şi trei mii. Asta însemnând mai mult de un milion de locuri de detenţie. În medie, am avut 75.000 de arestaţi armat, 600.000 de oameni arestaţi şi capturaţi în aproximativ doi ani. Se adaugă 100.000 de prizonieri aflaţi la Cluj, deportaţi în Rusia, 150.000 de etnici saşi , 200.000 de oameni deportaţi în sonde, la final ajungând la 1.131.000 de arestaţi cu o durată medie de detenţie de doi ani, încă un milion au făcut puşcărie pentru o perioadă scurtă de timp. Cele mai grave situaţii au fost cele îndreptate împotriva studenţiei româneşti. România a pierdut opt mii de studenţi" , a spus acesta.

Constantin Necula a adus în discuţie şi limitarea serviciilor publice necesare pentru comunitate, în scopul "îmbunătăţirii" economiei statului.

"În perioada prezenţei comunismului în România, a avut loc privarea populaţiei de căldură iarna, apă caldă sau apă în general, de curent electric, de asistenţă medicală minimă. Aceste limitări au fost mascate sub forma unor obiective social-economice importante. De exemplu, plata datoriilor externe. Au mai fost câteva aspecte ale genocidului, acestea fiind legate de colectivizarea agriculturii. Dezastru economic, degradarea învăţământului, ştiinţei şi culturii, punerea în pericol a domeniului ambiant, persecuţiile religioase, biserica ajunge chiar să fie desfiinţată şi are loc naşterea unei nomenclaturi a securităţii extrem de violente", a mai spus pr. Necula.

FOTO: Răzvan NEGRU