De câteva decenii s-a numărat printre cei mai reputaţi cercetători ai culturii populare româneşti: a publicat peste 200 de studii despre arta tradiţională, folclor, magie populară, etnomedicină, a fost apreciat de personalităţi precum Ion Muşlea, Dimitrie Gusti, Lucian Blaga şi Romulus Vuia, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Cluj şi Sibiu şi a fost declarat Cetăţean de onoare al aceloraşi oraşe. În luna martie a atins venerabila vârstă de 93 de ani, dar şi-a continuat studiile şi cercetările. La sfârşitul săptămânii trecute însă, omul de ştiinţă prof. univ. dr. H. C. Gh. Pavelescu s-a oprit din lucru şi a trecut în lumea celor veşnice. Rămâne în urma sa o operă considerabilă dedicată culturii tradiţionale.
Pentru unii dintre noi profesorul Gheorghe Pavelescu e dascălul care ne-a îndrumat paşii în şcolile generale, pentru alţii e omul de ştiinţă care ne-a deschis tainele culturii populare tradiţionale. Alţii l-au cunoscut însă doar prin intermediul sutelor de studii şi al zecilor de volume publicate de-a lungul unei îndelungate şi prodigioase activităţi de cercetare. De la sfârşitul săptămânii trecute, etnologul şi folcloristul, cercetătorul şi profesorul Gheorghe Pavelescu ne mai îndrumă doar prin zecile de mii de rânduri pe care le-a scris, prin miile de pagini de culegeri din folclorul românesc şi comentarii vizând cultura populară. Profesorul Gh. Pavelescu a trecut în cealaltă lume.
S-a născut în 15/31 martie 1915 într-un sat din Munţii Apuseni şi acolo şi-a descoperit dragostea pentru folclor. De timpuriu a început să culeagă folclor şi a devenit, licean, fiind un constant colaborator al Arhivei de Folclor din Cluj. Şi-a continuat studiile pe băncile universităţilor din Cluj şi Bucureşti, bucurându-se de aprecieri deosebite din partea maeştrilor săi: Ion Muşlea, Romulus Vuia, Dimitrie Gusti şi Lucian Blaga. Pregătirea temeinică şi multele ore petrecute în bibliotecă l-au ajutat ca la nici 30 de ani să fie posesorul a trei titluri de doctor, obţinute în domenii diferite sub conducerea unor somităţi ale culturii româneşti: în sociologie, cu prof. Dimitrie Gusti, în filosofia culturii - sub conducerea lui Lucian Blaga, şi în etnografie şi folclor.
A ocupat de timpuriu posturi universitare, de asistent şi conferenţiar, a fost director al Secţiei de Artã Popularã a Muzeului Naţional de Artă şi Arheologie din Bucureşti, apoi director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Din păcate, viaţa nu s-a dovedit a fi uşoară pentru profesorul Pavelescu şi timp de mai mulţi a fost nevoit să predea în şcolile din Sebeşu de Jos, Sălişte şi Cisnădie. În 1972 a reintrat în mediul universitar, fiind profesor la Facultatea de Filologie şi Istorie din Sibiu. A îndrumat paşii studenţilor de la Universitatea "Lucian Blaga" şi de la Facultatea de Geografia Turismului timp de mai mulţi ani.
Muncii de cercetător al culturii tradiţionale nu i-a pus capăt niciodată, aşa că etnologului şi folcloristului Gh. Pavelescu i se datorează multe dintre cercetările şi studiile din Transilvania. "E un specialist neîntrecut în domeniul magiei şi al medicinii populare; e un excelent cunoscător al folclorului din sudul Ardealului, zonă care îşi arată valorile mai bine datorită contribuţiei d-sale; a scos la lumină şi a pus în circulaţie colecţii ardelene vechi, necunoscute, de poezii populare; a publicat o monografie regională în trei volume (Valea Sebeşului), care se numără printre cele mai interesante lucrări de acest fel apărute în ultimele decenii", aprecia Calinic Argatu, în revista Convorbiri literare.
A fost apreciat ca personalitatea cea mai longevivă, mai completă şi complexă a spaţiului cultural transilvan contemporan, iar meritele sale au fost recunoscute prin decernarea titlurilor de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Babeş-Bolyai" şi al Univeristăţii "Lucian Blaga", precum şi prin acordarea titlurilor de Cetăţean de onoare al oraşelor Sibiu şi Cluj-Napoca.