A XIX-a ediţie a “Zilelor Goga” a demonstrat, sâmbătă 5 mai, că Răşinariul are o agendă culturală publică eficientă şi extrem de bogată. Sub semnul “Centenarului Marii Uniri”, ziua a început cu o slujbă de parastas în biserica “Sf. Treime”, ţinută de preoţii Nicolae Jianu şi Ioan Şovrea. Invitaţii - acad. prof. Emilian Dobrescu, preşedintele Asociaţiunii ASTRA - prof. Dumitru Acu, prof. Dinu Bucşan, conf. univ. Mirela Ocinic, primarul comunei Sadu - Valentin Ivan şi mulţi alţii - au redescoperit Coasta Boacii pe str. Cimitirului, ghidaţi de elevii Şcolii “Octavian Goga” Răşinari. La pas, am recunoscut uliţele strâmte ale satului, elevii Petrică Lungu, Raluca Cotoară, Diana Muntean şi Alexandru Fleschin recitând versurile marelui poet şi surprinzând vecinii şi trecătorii cu voioşia lor. La Şcoala “Octavian Goga”, directorul prof. dr. Daniela Secu a reuşit să facă faţă valului de vizitatori şi invitaţi.  După vizitarea expoziţiei, în mica sală de festivităţi s-a intonat Imnul României, festivitatea de premiere dovedind - prin numărul mare de premii - că încă de la prima ediţie, concursul “La noi… cu Octavian Goga” a cucerit elevii. Premiile I la cele patru secţiuni au fost câştigate de: Maţa Andreea (secţiunea: recitare individuală – videoclip, elevă la Şcoala Goga, cl. VI-a A), Creţoiu Natalia şi Grebenea Maria (secţ. Harta poeziei – locuri şi oameni legaţi de biografia lui O. Goga, elevă la Şcoala Goga, cl. VII-a B), Melisa Ţărean (secţ. Plante în poezia lui O. Goga, elevă în cl. VII-a A), Bacriu Iuliana Maria (secţ. Creaţie literară-poezie, elevă şcoala “Ioan Slavici” Sibiu). Aici a fost lansată şi broşura editată de Casa de Presă şi Editură Tribuna: “Octavian Goga la noi”, rezultatul efortului echipei de proiect, coordonată de prof. dr. Daniela Maria Secu şi profesorii: Iuliana Răpuntean, Teodora Barbu, Berengea Liana, Iulia Gheorghiu, Ana Stoica.

Următorul popas a fost în curtea casei memoriale Octavian Goga, gazdă atentă şi primitoare fiind nepotul poetului, Dinu Bucşan. În mica şi frumoasa grădină, spectacolul de poezie “Acasă la Octavian Goga” susţinut de actorii teatrului ,,Aurelian Manea” din Turda a încântat întreaga audienţă; au ţinut să fie prezenţi deputaţii Raluca Turcan, Nicolae Neagu, vicepreşedintele C.J. Sibiu Marcel Luca şi alte oficialităţi sibiene.

Ultimul popas al Zilelor Culturale Goga s-a organizat în Primăria comunei, sala de consiliu dovedindu-se neîncăpătoare.  Deschiderea lucrărilor a făcut-o primarul Bucur Bogdan, discursul punând accentul pe contribuţia determinantă a lui Octavian Goga la Marea Unire; vicepreşedintele Marcel Luca a asigurat comunitatea de sprijinul constant acordat acestei manifestări, fiind prezent la fiecare ediţie. Au fost prezentate două mari teme: “Octavian Goga. Un vizionar al unităţii noastre” şi “Octavian Goga scriitorul asaltat de politician” (lucrare de Ilie Guţan). Dezbaterea coordonată de conf. univ Mirela Ocinic a dat prilejul multor invitaţi să expună crâmpeie din viaţa poetului. Prof. publicist Dinu Bucşan, a captivat auditoriul cu povestea plină de peripeţii a plecării lui Goga (prin Basarabia şi Rusia, în 1918), pentru a susţine drepturile României, la Paris. Profesorul Mircea Braga şi Victoria Murărescu-Guţan l-au evocat pe istoricul literar Ilie Guţan, cel care adresa tuturor gazetarilor îndemnul: ,,Cine doreşte să înveţe ce înseamnă compoziţie, strategie şi retorică într-un articol publicistic, cine vrea să deprindă arta polemicii de idei, regia şi logica unei campanii de presă, cine nu ştie fervoare şi densitate ideatică într-un text gazetăresc să-l citească pe Goga”. Cosmin-Crăciun Cruciat i-a delectat pe cei prezenţi cu întâmplările prin care a trecut elevul Goga la liceul unguresc din Sibiu. O voce distinctă a avut-o acad. Emilian Dobrescu. Vizibil încântat de întreaga manifestare, a prezentat iniţiativa înfiinţării Şcolii Academice Răşinari (SAR), punctând în discurs relevanţa socială a operei lui Goga şi arătându-se încrezător în destinul acestei comune, în care tinerii elevi participă activ şi cu maturitate la manifestări atât de complexe. O ediţie plină, care a continuat şi duminică cu o plimbare cu tramvaiul, iar seara cu “Ziua Naţională a Tineretului”(cu sprijinul Dir. Jud. Tineret şi Sport Sibiu).

O zi superbă de mai, în care răşinărenii au mai făcut un pas în descifrarea vieţii şi operei marelui înaintaş. Lor le-au mulţumit - în dulcele glas moldovenesc - delegaţia din Basarabia, care a participat la toate momentele evenimentului, aceştia regretând că trebuie să plece şi declarând că abia aşteaptă să revină.

La opt decenii de la trecerea în nemurire a “poetului pătimirii noastre”, mă-ntreb dacă noi - moştenitorii - i-am respectat “Dorinţa” (publicată în Luceafărul - 1902, la Budapesta)?:

«Copiii noştri să-i înveţi/ Tu: Crezul … Născătoarea …/ S-ajung să-i văd cântând pe toţi/ În strană, sărbătoarea.

Atunce, împăcat cu rostul/ Acestei lumi deşerte/ Să mor, să-mi zică satu-ntreg/ Un: ,,Dumnezeu să-l ierte!”

Iar popii nostru-ntîmplător/ Vreun oaspe-atunci să-i vie: ,,Pe cine-ngropi, părinte, azi?”/ ,,Pe-un om de omenie!...”»

    De Octavian Goga ne leagă poezia, dar şi firele tainice ale tribunismului, prea puţin desluşite. Este suficient să-l redescoperim odată pe an sau, poate, ar trebui să-l invocăm zilnic?