La Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din Brasov, în aceasta lună, a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice închinate împlinirii a 100 ani de la naşterea acestui mare silvicultor român, care timp de 55 de ani a servit pădurea cu competenţă, afectivitate, devotament, energie şi cu un deosebit simţ al datoriei.
Născut în comuna Gura Râului în anul 1912, după terminarea studiilor, îşi dedică întreaga viaţa marilor idealuri profesionale devenind o autentică personalitate a silviculturii româneşti.
În anul 1937 înfiinţează laboratorul de genetică şi controlul seminţelor forestiere la Institutul de cercetări forestiere din Bucureşti, pe care îl conduce până în anul 1949.
Între ani 1938-1945 pune şi bazele staţiunii experimentale silvice - Dobrogea - cu sediul în Mangalia. Organizează staţiunea experimentală silvică "Bărăganul. Ambele staţiuni erau profilate pe studiul şi tehnica perdelelor de protecţie forestiere.
În 1962 înfiinţează şi organizează staţiunea experimentală silvică Vrancea cu profil de Hidrologie Forestieră şi de împădurire a terenurilor degradate.
O contribuţie de seamă a doctorului docent Ioan Lupe în cercetarea silvică este organizarea experimentaţiei şi aplicarea calculului statistic la verificarea rezultatelor experimentale, fiind primul inginer silvic din ţara noastră, iniţiat în acest gen de lucrări şi un neobosit promotor al noilor metodologii, pe care le-a verificat cu migală în reţelele sale de perdele şi în alte culturi forestiere.
Sub directa sa îndrumare, între anii 1947-1960, s-au executat în Bărăgan, Dobrogea şi Câmpia Transilvaniei 5000 ha de perdele care mai târziu au fost distruse menţinându-se doar cele din Cadrilater (Bulgaria) şi rezultatele acestor distrugeri se văd astăzi.
Din anul 1966 s-a integrat în rezolvarea unor probleme majore ale silviculturii româneşti din etapa respectivă, aceea a refacerii şi ameliorării arboretelor necorespunzătoare de protectie şi producţie sau slab productive, elaborând şi publicând la sfârşitul anului 1970 ,,Lucrarea tehnică de refacere, substituire şi ameliorare a arboretelor slab productive’’.
În anul 1975 publică lucrarea ,,Refacerea şi ameliorarea arboretelor necorespunzăzoare din subzona fagului şi gorunului’’ acestea constituind un preţios ghid pentru practica silvică. A instalat peste 300 ha de culturi experimental-demonstrative. A publicat peste 250 lucrări ştiinţifice. A fost membru titular al Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice.

Ocolul silvic Gura Râului