Biserica de cartier a maierilor „Sfântul Evanghelist Luca” are un nou paroh în persoana Preotului Florin Bleoca, care a fost instalat de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, după slujba Vecerniei. Au participat la evenimentul duhovnicesc, protopopul de Sibiu, pr. Ioan Coşa, pr. Nicolae Rusu, pr. conf. dr. univ. Irimie Marga, precum şi numeroși credincioși din cele două comunități parohiale arondate locașului de cult menționat. Până la această instalare comunitatea din cartierul Terezian l-a avut paroh Nicolae Rusu. Ierarhul i-a înmânat noului paroh Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și o cheie, simbolizând cele trei slujiri ale preoției, fiind îndemnat să continue lucrarea misionar-pastorală din comunitate, în colaborare cu ceilalți preoți slujitori dar și să apeleze la sprijin duhovnicesc fostului paroh, pr. Nicolae Rusu.

Mărturie a istoriei românilor

Printre monumentele istorice care sunt o mărturie vie a istoriei românilor din Sibiu se numără și Biserica "Sf. Evanghelist Luca", sau Biserica vechilor maieri, cum mai este cunoscută sibienilor. De acest lăcaș de cult se leagă numele episcopilor sârbi care au reactivat viața bisericească din Ardeal și care au făcut din Biserica maierilor o reședință și criptă episcopală. Construită în cartierul vechilor "maieri" (așa cum erau numiți românii din Sibiu, cuvânt care semnifică "argat"), biserica este rodul rugăciunii și al jertfei credincioșilor de aici. La început era o casă de rugăciune, simplă, fără turn. După edictul de toleranță al împăratului Iosif al II-lea al Austro-Ungariei, prin care toate comunitățile de diferite confesiuni din imperiu, mai mari de 100 de familii, au primit libertatea de a construi școli și biserici, au început demersurile pentru zidirea unor lăcașuri de cult în Sibiu. Ne referim la: Biserica din Groapă, Biserica dintre Brazi, care a aparținut comunității greco-catolice până în 1948, și Biserica "Sf. Evanghelist Luca".

Criptă episcopală

Comunitatea cehilor maier a început zidirea bisericii pe vremea episcopului Ghedeon Nichitici, de origine sârbă, Din 1701, Mitropolia Ardealului a încetat să existe, o perioadă, și s-a reînființat ca episcopie în 1761, odată cu numirea lui Dionisie Novacovici. Episcopul Ghedeon Nichitici avea reședință și Rășinari și la Sibiu, tocmai în cartierul vechilor maieri. Ierarhul a început să adune bani pentru zidirea bisericii, o dorință neîmplinit ”trecut la Domnul în 1788”. Totuși și-a lăsat toată averea pentru această ctitorie. Ulterior, episcopul Gherasim Adamovici, și el de origine sârbă, a continuat lucrările de zidire, finalizată în 1791 când a săvârșit slujba de sfințire a noii biserici. După opt ani  episcopul Gherasim Adamovici  a fost înmormântat în biserică, în fața altarului. De-a lungul timpului, biserica a devenit criptă episcopală și reședință neoficială a episcopilor din Ardeal. Hramul bisericii, mai rar întâlnit, a fost ales pentru ca, la sărbătoarea Sfântului Evanghelist Luca, toți preoții din Sibiu să aibă posibilitatea să participe la manifestările organizate la biserica episcopilor din Ardeal.

Școala românească și intervențiile din biserică

Pe vremea Mitropolitul Ioan Mețian (n.n.în 1901) a fost construită, în apropierea bisericii, una dintre primele școli românești din Sibiu și din Ardeal, care în 1948 a fost naționalizată, iar după 1990 a fost retrocedată devenind casă parohială. De-a lungul vremii, biserica a suferit câteva modificări, cum ar fi înlocuirea iconostasului din lemn cu unul din ghips, lucrare efectuată în 1938. De asemenea, au fost înlocuite și vechile icoane ale iconostasului. Lucrări de reparații a suferit și cafasul, întrucât grinzile erau vechi și nu mai prezentau siguranță. Accesul în cafas s-a făcut prin exterior, prin turnul bisericii. Pictura originală se păstrează doar pe partea de vest a cafasului, unde se păstrează și pisania originală. Pictura actuală s­a realizat în mai multe etape. În 1923 a fost pictat iconostasul de zid, apoi, în 1938, pictorul Ioan Stanciu a continuat opera, iar pictura actuală a fost realizată în 1970 de pictorul sibian Nicolae Stoica. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Ioan Căzin din Sibiu. În 2008, Secretariatul de Stat pentru Culte a oferit o sumă considerabilă pentru reabilitarea lăcașului de cult, fiind executate lucrări de izolația termică, drenaj, dar și intervenții pe tencuiala exterioară, concomitent cu refacerea acoperișul.