Un nou studiu oferă detalii importante despre cum ar putea fi tratat cancerul în prezent. Început în 2016, studiul vorbește despre descoperirea unei tumori în maxilarul unui Telmatosaurus transsylvanicus, un dinozaur cu cioc de raţă care a trăit în urmă cu 66–70 de milioane de ani pe teritoriul actualei Românii, mai precis în bazinul Hațeg.
Astfel, cercetătorii din Marea Britanie și țara noastră au examinat rămăşiţele fosilizate ale dinozaurului care era de dimensiunea unei vaci, cunoscută drept „şopârla de mlaştină” și au descoperit că fragmente mici de ţesut moale ar putea fi găsite conservate în fosile mai des decât se credea, iar acest lucru înseamnă că oamenii de ştiinţă pot afla mult mai multe despre aceste creaturi preistorice, inclusiv despre bolile de care sufereau. Dinozaurul investigat în acest studiu avea o tumoră de tip ameloblastom, o formă de cancer care se regăseşte, în prezent, şi la oameni.
„Spre deosebire de structurile osoase, ţesuturile moi conţin proteine care oferă informaţii moleculare ce pot dezvălui mecanismele biologice fundamentale ale bolilor. Cercetarea noastră, care utilizează metode relativ puţin exploatate, încurajează explorări suplimentare ce ar putea deţine cheia unor descoperiri viitoare în beneficiul omenirii. Dinozaurii, ca organisme longevive şi de mari dimensiuni, oferă un caz convingător pentru investigarea modului în care speciile şi-au gestionat vulnerabilitatea şi capacitatea de rezistenţă la cancer de-a lungul a milioane de ani”, explică oncologul Justin Stebbing, de la Universitatea Anglia Ruskin (ARU), din Marea Britanie, citat într-un comunicat.
Așadar, descoperirea de fragmente de ţesut moale de dinozaur, aşa cum sunt cele descrise în acest studiu, ar putea fi importantă pentru înţelegerea mecanismelor cancerului şi a modului în care acestea au evoluat, sugerează oamenii de ştiinţă.
Deşi pare improbabil ca ceva organic să fi supravieţuit atât de mult, acest nou studiu arată că… este posibil, putându-se astfel analiza cum genetica, biologia şi ameninţările din mediul înconjurător au contribuit la apariţia cancerului în Cretacicul Târziu.