Constantin Brâncuși face parte dintre artiștii de seamă care au modificat reperele în sculptura modernă. În acest an, la 19 februarie, sărbătorim 147 de ani de la nașterea lui, context în care Garnizoana Sibiu i-a dat ”onorul militar” printr-un concept expozițional atipic.  Ne referim la o serie de reproduceri după preocupările sale sculpturale și tehnice prin care elimină detaliile pentru a trece la o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte, care ne amintesc de izvolul creației sale, de viața lui ca ”simplu țăran român”, un univers cu încărcătură spirituală ieșită din comun. Acest aspect îl remarcăm în expoziția de la Cercul Militar Sibiu, care este fericit completată de picturi realizate de cunoscutul artist (n.n. cadrul militar în rezervă) Constantin Pele. Acesta reconstruiește mediul inspirației brâncușiene prin lucrări care ne readuc în matca tradițional-poluară dar și în mediul rafinat al avangardei pariziene în care activa Brâncuși, devoalând astfel atuurile prin care Brâncuși a dominat / a depășit timpul istoriei artei sculpturale.

 

Respect militar fără echivoc

——————————

Mediul militar, prin acest ”onor metaforic”, exprimă reverența față de cel care a elogiat militarii națiunii sale,  apărătorii fiecărei brazde de pământ românesc în momente de mare cumpănă. Elogiul mediului cazon vizează inclusiv complexul brâncușian de la Târgu Jiu, intitulat inițial ”Ansamblul Păcii” – un asamblu creștin dar și un traseu inițiatic pornind de la "Masa Tăcerii", "Alea scaunelor", "Poarta Sărutului", "Calea Eroilor" (orientată de la vest spre est – cu o lungime de 1275 m.), "Colana Infinită" și … "cursul Jiului", inclus în conceptul viziunii artistice ca simbol al trecerii pe ”alt tărâm.” ”Ansamblul Păcii”, și din perspectiva mediului cazon, este o formulă compozitional-artistică care a atras și atrage atenția lumii asupra României, privind forța acestui popor de a rămâne înrădăcinată în glia străbună cu orice sacrificiu. De facto acesta este tema  și mesajul dat conceptului artistic, prin care sculptorul  atenționa inclusiv mediului ezoteric asupra importanței pe care o are  România pentru stabilitatea păcii regionale, rolul națiunii sale de a fi un scut echilibrat și înțelept, o națiune pentru care nu primează puterea și orgoliile ci armonia, înțelepeciunea și buna credință. Expoziția foto-documentară „Omagiu lui Constantin Brâncuși”, realizată  în colaborare cu Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, poate fi vizitată în holul central al Cercului Militar Sibiu, zilnic, între orele 8:00-19: 00, până în data de 28 februarie a.c.

 

Preview prin biografia brâncușiană

————————————

Tribuna susține acest ”onor militar” pe care îl înnobilează cu un preview prin biografia genialului creator și cu câteva imagini inedite din albumul ”Românul Brâncuși” editat de Thausib în 1996, cu sprijinul Ministerului Culturii (n.n. cu imagini realizate de regretatul membru AFIAP Fred Nuss). Constantin Brâncuși a fost nu numai un sculptor, pictor și fotograf român, dar și ”un scenograf”, care și-a fundamentat expertiza profesională  în Franța. Considerat un pionier al modernismului, unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX, Brâncuși este numit "patriarhul sculpturii moderne". În copilărie a manifestat o aptitudine pentru a sculpta unelte agricole din lemn. Studiile formale l-au dus mai întâi la București, apoi la München, ulterior  la École des Beaux-Arts din Paris, între 1905 și 1907. Arta sa pune în evidență linii geometrice curate care echilibrează formele inerente materialelor sale cu aluziile simbolice specifice  artei reprezentative. Brâncuși a căutat inspirație în culturile non-europene ca sursă de exotism primitiv, aidoma lui Paul Gauguin, Pablo Picasso, André Derain și alții. Alături de artă populară românească în creațiile lui apar și alte influențe generate de "pereglinări sale" prin tradițiile bizantine și dionisiace. Din aceste considerente Bâncuși a intrat pentru eternitate ”în patrimoniul spiritualității universale”.