Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului au fost darnice, ca de obicei, mi-au adus pe masa de lucru două recente apariții editoriale. Autoarea acestora, doamna Elena Jampa, ne surprinde plăcut cu aceste monografii cu totul remarcabile: una privitoare la istoria Mediașului meu natal (198 p.), cea de a doua, un consistent volum hărăzit istoriei altor două localități Valea Viilor și Motiș (326 p.).

Într-o ordine cronologică, înainte de a ne opri în trecere asupra conținutului celor două opuri, sunt binevenite câteva cuvinte despre făptuitorul acestora, doamna profesor Elena Jampa. S-a născut la Copșa Mică, la 1 octombrie 1950, în familia Dumitru și Lucreția Stăncioiu. După parcurgerea anilor de studiu ale școlii elementare și liceale din localitatea de baștină, se înscrie la cursurile și seminarele Facultății de Filologie ale Universității de pe malurile Someșului. La finalizarea studiilor universitare, licențiata Universității „Babeș-Bolyai”, posesoarea unei duble specializări, limba și literatura română – limba și literatura franceză, dobândește, prin repartiție guvernamentală, un post de profesor la Școala Generală din Valea Viilor. Timp de șase ani este detașată în interes de seviciu, la Școlile 7 și 8 din Mediaș și, tot în această localitate, la Colegiul Mediensis. După perioada medieșană, revine, până la pensionarea sa din anul 2009, la Școala Gimnazială „Marțian Negrea” din Valea Viilor.

Paralel cu bogata și diversificata activitate a unui dascăl, doamna Elena Jampa își „descoperă” o nouă „pasiune”, istoria locală, ca parte componentă, indispensabilă, a istoriei naționale. Prin perieghezele efectuate în diversele puncte ale hotarelor de la Valea Viilor a colectat un bogat material arheologic care, încadrat într-o diacronie și bazat pe aprofundarea unei bogate bibliografii de specialitate, va constitui baza primei lucrări istorice apărute în anul 2005. Astfel, sunt îndeplinite, în mod salutar, cerințele elaborării și redactării unui astfel de gen de lucrări convingând prin interpretările și comentariile lansate. Este anul în care, prin acțiuni culturale diverse, se aniversau șapte secole de la prima atestare documentară a localității Valea Viilor. În 2006 manuscrisul vedea lumina tiparului sub titlul Monografia Valea Viilor. Motiș, imprimată la Tipografia CRISERV din Mediaș. Cartea reprezintă o primă sinteză privitoare la istoria, economia și cultura acestor comunități, puse în valoare prin eforturile ce le incumbă o astfel de abordare. Subliniem meritul autoarei de a aduce și pune în circulație noi informații, inedite, extrase din sursele arhivistice accesate.

În urmă cu mai bine de un veac, la cumpăna dintre două secole (al XIX-lea și al XX-lea), din Olimpul gândirii sale, Nestorul istoriei noastre, savantul și patriotul Nicolae Iorga atrăgea atenția asupra elaborării unor astfel de lucrări care, toate la un loc, pot constitui baza solidă a scrierii unei complete istorii naționale.

Pasiunea doamnei profesoare s-a concretizat în multiple cercetări de teren ce au constituit tot atâtea teme ale unor comunicări științifice (peste 35 la număr), publicate în paginile unor reviste științifice și de popularizare: „Comunicări științifice”, „Cultura Medieșană”, „Collegium Mediense” , „Lykeion” apărute în orașul de pe Tîrnava Mare. Amintim în acest context, aleatoriu, doar câteva dintre acestea: Toporașe și răzuitoare descoperite la Valea Viilor și Motiș (2007), Mormânt de incinerație descoperit la Copșa Mică, județul Sibiu (2009), Semnalări de obiecte și situri arheologice la Valea Viilor și Motiș (2011), Noi materiale arheologice descoperite la Târnava (2012), Așezare din epoca fierului descoperită în comuna Blăjel, județul Sibiu ( 2013), descoperire în premieră absolută, apoi Plastica eneolitică și din epoca bronzului de la Târnava, Valea Viilor și Motiș, județul Sibiu (2014). Toate acestea completează, în mod eficient, harta artefactelor arheologice din această zonă a județului Sibiu, constituind, în același timp, părți intrinsece ale volumului Cioburi publicat la Editura Samuel, Mediaș, 2015.

Precizăm că nu intenționăm o analiză amănunțită a fiecărui volum în parte, tocmai pentru a nu răpi cititorului interesul și de a-l priva de plăcerea lecturării acestora. Din capul locului afirmăm, cu tărie, că merită toată investiția de timp. Ne rezumăm la emiterea câtorva constatări. În primul rând, subliniem dragostea și pasiunea autoarei pentru trecutul istoric al zonei Mediașului, parte componentă a istoriei naționale, o dovadă indubitabilă a existenței , în sens pozitiv, al unui patriotism local. Motivația care a stat la baza alegerii acestei teme, sugerând deplina implicare persoanlă, cu un grad ridicat de interes, profesoara Jampa simțindu-se datoare moral față de comunitatea în care și-a dus existența timp de trei decenii, de a-i mulțumi prin dedicarea acestor monografii. Dascălul îndrăgit de atâtea generații de absolvenți, cu captivantele ore de limba română, franceză și latină, dă dovadă de reale calități de cercetător al istoriei. Impresionează, lucru valabil pentru ambele volume, bogata și variata bibliografie utilizată, dublată de parcurgerea unor „documente primare” păstrate în arhivele centrale ori județene. Autoarea este un adevărat artizan al utilizării informațiilor desprinse din acest izvor primar. Pe lângă spiritul organizatoric, dovedit din plin de doamna Elena Jampa, trebuie subliniată metodologia de utilizare a imensului „bloc” informațional. Prin volum și diversitate, oferta de noutate, bibliografia este cea adecvată unui astfel de demers. Este dovada directă a aplecării Domniei Sale spre sursele directe, veridice ale documentelor păstrate în arhive. Ceea ce nu transmit mărturiile directe, sunt suplinite de logică, analogie istorică și lumina prețioasă a migăloaselor cercetări întreprinse de autoare. Un astfel de parcurs reclamă, fără îndoială, o muncă susținută și răbdare, de săptămâni, luni și ani de trudă și de renunțări. Se face astfel posibilă creionarea unui tablou fidel al istoriei celor două localități. Deși „nespecializată” în ramura istorică, dar dominată de dragoste față de locul unde a activat, de frumusețile acestuia, de valorile umane cu care a conviețuit, face o evidentă dovadă a cunoașterii metodologiei de ierarhizare judicioasă a materialului informativ. Valoarea unei cercetări serioase este asigurată de câțiva factori: sursele de documentare, arhitectura lucrării, interpretarea materialului consultat, forma de redactare, aspecte prezente în tratarea acestor volume.

Munca intensă, competentă, i-a fost răsplătită prin atribuirea de către oficialități a titlului de Cetățean de onoare al comunei Valea Viilor.

Prezentul volum constituie o reeditare a variantei publicate în anul 2006, îmbunătățit cu noi date și informații, cu o nouă structură prin realizarea monografică distinctă a celor două sate, Valea Viilor și Motiș.

Opul, Destine. Eroi și victime din Mediaș, vine să completeze o pagină albă a istoriei contemporane a Mediașului din prima jumătate a secolului al XX-lea. Titlul recentei apariții editoriale completează acea Bibliografie a scrierilor privitoare la Mediașul natal, publicată de noi în colaborare, alăturându-se altor demersuri consemnate în ultimii 10-15 ani. Suntem în consonanță cu cele menționate de tânărul istoric Viorel Ștefu, muzeograf la Muzeul municipal Mediaș, care, în prefața acestui volum al doamnei Jampa consemna: „Este cu siguranță o abordare a unei tematici care, cel puțin până în momentul de față, nu a beneficiat de o atenție sporită pe plan local din partea istoricilor, cu mici excepții însă, care privesc anumite studii în limba germană, dar cu un spectru al subiectului mult mai restrâns”.

Cartea doamnei Jampa este axată pe două coordonate bine definite: una destinată abordării din unghiul de vedere al evoluției evenimențiale, cu detalii extrem de interesante, referitoare la implicarea istorică în ductul general al istoriei naționale. Partea a doua a lucrării, împănată cu informații amănunțite, este îmbrăcată grafic sub forma unor tabele deosebit de interesante, captivante. Nu intrăm în alte detalii lăsând plăcerea lecturării volumului de către cei interesați de trecutul propriei așezări și nu numai cu menționarea ca noutate de abordare cea privitoare la serviciile de intelligence și a instituțiilor de pază și ordine locale. Nu lipsesc din economia lucrării date și informații privitoare la activitățile economice și industriale, dar și la partea socială: mișcări sociale, greve, mișcarea legionară etc.

Ca argument în justificarea titlului ales pentru această apariție editorială, autoarea sintetiza următoarele: „Eroi au fost bărbații căzuți sau mutilați în timpul războaielor. Eroi au fost acei deținuți politici, care au înfruntat cu demnitate torționarii închisorilor. Victime ale confruntărilor militare au fost refugiații, repatriații, deportații, evacuații, invalizii, orfanii și văduvele. Victime ale armatei eliberatoare sovietice au fost civilii uciși, violați sau jefuiți; victime ale ingerințelor sovietice au fost etnicii germani deportați în lagăre de muncă din U.R.S.S.. Victime ale guvernării antonesciene de epurare etnică au fost romii și evreii deportați în Transnistria. Victime ale politicii totalitare comuniste au fost deținuții politici, persoanele strămutate și relocate, persoanele deposedate de bunuri materiale și proprietăți, persoanele care și-au pierdut libertățile confesionale și drepturile cetățenești”.

Rezultatele cercetării realizate de doamna Jampa sunt indispensabile pentru partea de istorie contemporană a municipiului Mediaș găsindu-și un binemeritat loc în cadrul mult așteptatei sinteze monografice privitoare la locul și rolul jucat de această comunitate umană în contextul istoriei naționale. Am convingerea fermă că acest lucru este posibil cu potența intelectuală a slujitorilor muzei Clio, și nu numai, medieșeni, exemplul doamnei Jampa fiind mai mult decât edificator. Crezul meu este validat de studiile de specialiate, dar și de volumele de sine stătătoare de certă valoare, editate în ultimele două decenii.

Ne exprimăm totodată ferma certitudine că oricine se apleacă spre o astfel de abordare monografică a arealului avut în vedere de doamna Jampa, nu va putea, sub nici o formă, să ocolească prezentele volume. Scriind aceste cărți, tipărite în condiții foarte bune, doamna Jampa săvârșește o importantă operă de memorie locală, și, nu în ultimul rând, educativă.

Lucian Giura