La vremea Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, am lansat împreună cu Maestrul Constantin Chiriac și distinsul profesor Ion M. Tomuș un volum-martor, un volum eveniment. Scris de Asist. Univ. Dr. Sorana Maier- Bițu, mai întâi ca teză de doctorat apoi drept volum împlinit, avem de-acum pe masa de lectură Teatrul ca dimensiune a naționalității. Manifestările teatrale ale societăților culturale românești din Sibiu, expresie a identității naționale (Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2023, 481 pg). Cunoscând munca și efortul de arheologie documentară care stă în spatele acestei lucrări, am citit atent și plin de bucurie această interpretare prin prisma naționalității actului teatral – fluxul ideatic necesar infuzării cu limbă și ritual teatral al unui popor ce-și redescoperea fundamentele. Sunt două cărți într-una singură. Pe de o parte, o amplă analiză asupra națiunii și naționalității ca repere ale dezvoltării unei culturi dinamice (pp. 22-41) și asupra modului în care ASTRA a construit în interiorul lucrării culturale a unui popor nu lipsit de calități culturale (pp. 42-142). Un capitol consistent în noutate este cel dedicat, în această primă parte, contribuției Reuniunii Sodalilor  și a Meseriașilor români din Sibiu la emanciparea poporului român prin manifestări teatrale (pp. 144-218) o excelentă articulare a culturii cuvântului în cultura ascultării ca act estetic.

O a doua parte – aș îndrăzni chiar să spun o a doua carte din carte – sunt Anexele lucrării care ne prezintă texte importante legate de: Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român- documente (1899- 1943)(pp. 247- 346); Reuniunea Sodalilor Români din Sibiu și Reuniunea Meseriașilor Români din Sibiu- documente (1891-1947) (pp. 347-459) și o frumoasă galerie de Afișe și programe ale reprezentanților teatrale susținute de Reuniunea Culturală Națională a Meseriașilor Români din Sibiu (1899- 1947)(pp. 460- 481). Dincolo de munca de arhivare culturală a unor documente, surprinde această parte artefactele unei manifestări estetice a cărei efervescență a creat premisele înțelegerii unei structuri literare care să susțină emanciparea națională. Și, după cum vedeți, nu privim doar spre documentele Marii Uniri, ci și a unității drept continuitate și fidelizare a conștiinței naționale. O foarte amplă bibliografie oferă izvoarele unor viitoare cercetări, teza Soranei Maier-Bițu fiind „destupătoare de izvoare” în contextul cercetării actuale.

Prefațată de Prof.Univ.Dr. Habil. Constantin Chiriac (pp. 9-11) și adnotată de un Cuvânt Înainte semnat de Prof.Univ. Dr. Ion M. Tomuș, lucrarea se înscrie în rândul unui efort academic constant al Școlii sibiene de Teatru de a descoperi lumii moderne fundamentele luminoase ale unei tradiții harismatice. A teatrului ca ritual social al reconstituirii limbii și literaturii, ca scenă a avanscenei împlinirii naționale. Muncă, reflecție, analiză și sinteză a unor documente și contexte remarcabile, lucrarea Soranei Maier-Bițu confirmă că nu există cultură second hand, ci doar uitare peste frumusețea dintâi a culturii autentice. Și încă un amănunt. Cartea ne descoperă adevărul unei Europe vii în contextul culturii transilvane de mare calitate și a unui românism activ și creator. O notă în plus pentru editarea cărții, o ediție vrednică de întregul conținut.