Muzeul ASTRA, anunţă că organizează "Târgul de țară la Ignat", inițiativă în care vor fi reliefate pregătirile specifice bucătăriei tradiționale în pragul sărbătorii Crăciunului. Acest fapt va fi posibil utilizând cunoștințele, metodele și instrumentarul tradițional gastronomic din Muzeul ASTRA. Pentru a avea o masă îmbelșugată de Crăciun, pregătirile vor începe cu preparatele din carne de porc. În acest scop, au fost sacrificați patru porci din rasele Mangalița și Bazna, fiecare cântărind peste 200 de kilograme. Sâmbătă și duminică, pe lângă urmărirea etapelor de preparare a cărnii de porc, vizitatorii vor putea degusta jumări aurii, pomana porcului alături de murături puse din recolta grădinilor din luncă, ciorbă acrită cu moare de varză și cu hrean. 

"Târgul de țară la Ignat readuce în prim plan modul în care noi valorificăm resursele utilizate din zona grădinilor muzeului ASTRA, dar și viabilitatea acestora în hrana contemporană. De asemenea, punctăm aici și modul în care plantele aromatice sunt uscate in mod tradițional și sunt utilizate în preparatele gastronomice. Toate practicile alimentare sunt valorizate prin programele noastre, care vin ca o consecință a cercetării de teren. Țin să punctez faptul că mâncărurile prezentate la acest eveniment resimt influențe și dinspre comunitățile săsești din satele de confluență cu Mărginimea Sibiului.”, a declarat Lucian Robu, director Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului

,,Masa de sărbători trebuia să fie una bogată, atât pentru cei ai casei, cât şi pentru colindători sau oaspeţi. În satul de altădată, fiecare familie tăia un porc înainte de Crăciun. După un an în care se îngrijeau de el, gospodarii preparau bucate menite să le asigure o masă îmbelşugată la sărbătoarea Naşterii Domnului, dar care să le şi ajungă cât mai mult timp din anul următor. Iernile geroase erau perioadele ideale pentru maturarea și păstrarea preparatelor din porc, în condiţiile în care nu existau frigidere şi se foloseau pentru depozitare pivniţa, cămara sau podul casei. Modalităţile de preparare aveau ca scop conservarea ingredientelor prin sărare, condimentare cu sare și piper, afumare, uscare, fierbere sau doar opărire. Dintre preparate amintim: cârnaţul, caltaboşul, toba, jumările aurii, carne la borcan cu untură, peciile uscate, sângeretele. Cârnații, jumările, toba, caltaboșul și untura se preparau în ziua în care se tăia porcul, iar carnea cu oase și slăninile se puneau la sărat pentru câteva zile, apoi se zvântau și se puneau la afumat. Afumarea se făcea doar după ce slănina, cârnaţii şi carnea erau zvântate. Cele mai bune lemne pentru afumat erau considerate cele de la pomii fructiferi, dar, în lipsa lor, era bun şi lemnul de fag. După afumare, carnea şi cârnaţii mai puteau fi ţinuţi în pod, unde nu mai intra fumul, pentru a se mai usca, iar slănina se punea în cămară sau în lada din casa bună. Se spunea că era bună de mâncat după ce se auzea prima dată că durduie. Caltaboşul şi pateul erau ţinute în cămară, la rece, şi se puteau mânca începând cu următoarea zi după preparare. Rând pe rând, preparatele erau consumate, drămuindu-se pentru a ajunge cât mai mult timp. De acum, oala cu varză era însoţită de câte un os cu carne afumată, la fel şi ciorbele. Carnea din borcan se începea după ce se terminau oasele cu carne afumată şi peciile. Toate acestea erau mai rar cosumate ca atare, fiind folosite în bucăţi socotite la numărul de persoane pentru care se gătea; erau puse doar de gust, baza mâncării fiind cartofii, varza sau fasolea. Primul preparat care se consuma chiar în ziua în care se tăia porcul era pomana porcului, preparată din carne de la pulpă, tăiată bucăţi, o lingură de untură şi sare. Se lăsa să fiarbă cu capac până când grăsimea se limpezea. Se servea împreună cu murături – varză acră, castraveţi sau gogonele – şi o mămăligă zdravănă.”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf la Muzeul ASTRA

Şapte producători din județul Sibiu vor fi în muzeu, astfel că vizitatorii vor putea achiziționa produse din carne de porc, produse apicole, produse din lapte de oaie, pâine și produse de panificație, plăcinte cu fructe, cozonac, dar și săpunuri naturale și produse din lavandă. De asemenea, în zona Târgului de țară vom amenaja o expoziție cu instrumentar gastronomic arhaic – ladă de făină, scafe pentru mălai, ghioabe ș.a., care poate fi utilizat și în prezent, și o expoziție de plante aromatice – cimbru, busuioc, mărar ș.a. – obținute din grădinile Muzeului ASTRA și folosite apoi în conservarea alimentelor. Duminică, la orele amiezii, Grupul de colindători din Șura Mică și Grupul Junii vor susţine unr ecilat de colinde. Evenimentul este inclus în programul Târgul de țară: grădină și peisaj legumicol 2022, prin care Muzeul ASTRA promovează gastronomia populară.