Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunţat că, în prima parte a anului 2025, ca urmare a acţiunilor de control antifraudă efectuate la contribuabili care au desfășurat activitate de transport alternativ de persoane, au fost constatate datorii fiscale suplimentare de 151,28 milioane de lei și au fost aplicate sancțiuni contravenționale de 4,6 milioane de lei.
ANAF mai reamintește că, în Monitorul Oficial nr. 242/19.03.2025 a fost publicat OPANAF nr. 382/2025 privind aprobarea modelului și conținutului formularului 397 ”Declarație informativă privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto intermediate printr-o platformă digitală”.
Primul termen de raportare a ”Declarației informative privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto intermediate printr-o platformă digitală” este 30 iunie 2025. Toate informațiile din declarațiile primite vor fi analizate în mod integrat în vederea efectuării de analize de risc și selectării pentru controlul antifraudă a acelor contribuabili la care riscul fiscal evaluat este semnificativ.
Agenţia mai reaminteşte operatorilor de transport alternativ obligația de a respecta legislația fiscală, inclusiv cea care vizează utilizarea forței de muncă, respectiv de a declara și plăti la bugetul general consolidat al statului creanțele fiscale corespunzătoare activității desfășurate.
Direcția generalã antifraudã fiscalã va continua acțiunile de control în domeniul ride-sharing, având ca obiectiv prevenirea și combaterea evaziunii fiscale care se manifestă în acest domeniu specific.
Conform unui studiu realizat de agenția independentă de cercetare MKOR, trei din patru români nu cred că banii din noile taxe vor fi cheltuiți eficient şi cer eliminarea privilegiilor.
Astfel, 74% dintre cei sondaţi se arată neîncrezători că guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale. La fel, 46% spun că “bugetarii cu privilegii”, că trebuie să demonstreze echitate și să fie primii contributori la creșterea veniturilor statului. Cei mai mulţi, 64% se tem de creșterea TVA, care va avea un impact direct în costul vieții. O majoritate copleşitoare însă (96%) spun că vor reduce cheltuielile, pentru a gestiona mai bine bani.
“Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile și nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere și rezistență” a declarat Cori Cimpoca, fondator MKOR
Înstituțiile statului nivel record de neîncredere
Confoirm sondajului, încrederea românilor în instituțiile politice româneşti se află la un nivel mediu de 2.5 pe o scală 1-7 a încrederii, cel mai scăzut nivel înregistrat de MKOR de la debutul studiului “Consumer Sentiment” în 2023.
54% dintre români ca îi acordă note de 1-2 Guvernului, cu scor mediu de 2,5. în cazul Parlamentului 60% au oferit note de 1-2; scor mediu 2,3. partidele politice oferăc el mai mare nivel de neîncredere: 68% dintre sondaţi au dat notele 1-2 scorul mediu fiind de 2,1
Administrația locală are un scor de 3,4, cu aproape un punct diferenţă față de Guvern. În zona gri se află instituțiile de securitate şi reglementareca Poliția (3,9), BNR (3,9), şi bănci (3,7). Doar şcoala (4,7), sistemul sanitar (4,0) și biserica (4,0) sunt singurele care depășesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie.
Foto: MKOR
Românii vor ca reformele fiscale să înceapă cu clasa politică
Conform stidiului MKOR, Majoritatea românilor au transmis că se poate discuta despre taxe noi doar după ce risipa din zona bugetară dispare. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%). Oricare altă soluție fiscală pornește, așadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni “anti-privilegiu”.
Angajații din sectorul privat mai susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 pp față de angajații de la stat (39%).
Grijile viitorului: creşterea TVA și prețurile alimentelor
MKOR mai pecizează că românii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenți.
Urmează eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieții rămâne prioritară.
Într-un top al măsurilor care îngrijorează le locul 1 este TVA-ul crescut, care va avea impact direct și imediat în toate facturile la consumul zilnic;. Urmează creşterea preţurilor la alimente (42%), taxa pe tranzacții bancare (32%), impozitul pe proprietate la valoarea de piață (28%) şi impozitul progresiv pe venit.
Tactici de strâns cureaua
Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români spun că vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare.
Astfel, 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente, 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanțe și divertisment, 34% spun că vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice).
34% intenționează să economisească mai mult, 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, şi doar 4% declară că nu ar schimba nimic.
