Din zi internaţională a celor ce muncesc, 1 Mai a devenit la români, conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, o simplă zi de grătăreală în fundul curţii şi de “socializare”. Conform studiului, pentru unu din patru români, sărbătoarea de 1 Mai reprezintă, în primul rând, o zi dedicată grătarelor şi socializării. 69% dintre români consideră mai nou grătarul ca fiind “o activitate de familie (69%) iar 50% susţin că regula e să aibă loc în curtea de acasă (50%).
Iubitorii de grătare de 1 Mai sunt în primul rând tinerii cu vârste între 25-34 de ani (29%). Dincolo de mers la grătare, 1 Mai mai înseamnă, în topul semnificaţiilor, ziua liberă primită (35%) şi “tradiţia românească autentică” (26%).
Semnificaţia grătarului pentru români este, conform aceluiaşi studiu, o activitate de relaxare în aer liber (34%), o oportunitate de socializare cu cei dragi (26%) şi un mod plăcut de a petrece timpul în weekend sau vacanţă (26%).
Pentru ca un grătar să fie reuşit 71% dintre respondenţi spun că nu trebuie să lipsească micii, berea (62%), relaxarea în aer liber (50%), râsetele şi glumele (48%) şi muzica (43%). O analiză mai detaliată arată că muzica la grătar este mult mai importantă pentru tinerii din Generaţia Z cu vârste cuprinse între 18-24 de ani (51% comparativ cu 43% total eșantion).
Românii preferă să fagă grătare în curtea proprie (50%) sau în natură, la iarbă verde, în pădure sau la munte (37%), iar majoritatea îl organizează alături de familie (69%) sau prieteni (37%).
Principalele alimente consumate la grătar sunt micii (81%), ceafa de porc (64%), pieptul sau pulpele de pui (55%), cârnații (54%), frigăruile (42%) și legumele ca ardei, dovlecei, ciuperci etc. (39%). Bărbații preferă într-o măsură semnificativ mai mare micii (86% față de 76% la femei) și cârnații (58% față de 50% la femei), în timp ce femeile optează mai des pentru pieptul sau pulpele de pui (58% față de 50% la bărbați) și legumele la grătar (43% față de 36% la bărbați).
Principalele băuturi consumate la grătar sunt berea (74%), berea cu arome sau cidrul (24%), vinul roșu (19%) și vinul alb (18%).
În funcție de vârstă și sex, berea este preferată într-o măsură semnificativ mai mare de bărbați (82% față de 62% la femei) și de persoanele cu vârste peste 55 de ani (89%). Pe de altă parte, berea cu arome și cidrul sunt mai apreciate de femei (31% față de 16% la bărbați) și de tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani (37%).
“Grătarul nu este doar despre mâncare, ci despre comunitate, relaxare și libertate. Într-o lume în care conexiunile autentice sunt tot mai importante, 1 Mai le oferă românilor șansa de a se aduna alături de familie și prieteni, într-un cadru relaxant. Astfel, micii și berea, vedetele grătarului, nu sunt doar ingrediente, ci simboluri ale autenticității și ale legăturii cu tradițiile noastre,” a declarat Marius Luican, director general al Reveal Marketing Research.
Poporul român are multe tradiții pe care le-a moștenit din moși strămoși și pe care le păstrează cu sfințenie. Din salba de obiceiuri nu lipsesc nici cele legate de Învierea Domnului, obiceiuri care se regăsesc în toate regiunile țării.
Potrivit tradiției, la mizeul nopții dintre sâmbătă și duminică, oamenii își pun haine noi, iau câte o lumânare și pleacă la Biserică, unde preotul cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rostește „Christos a Înviat!” toţi cei prezenţi spun: „Adevărat a Înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea Învierii. Lumânarea pe care au aprins-o în noaptea de Înviere oamenii o vor păstra tot restul anului.
Care sunt obiceiurile de Paști în regiunile țării
Fiecare regiune a țării are obiceiuri specifice de Paști. Astfel, în Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir unde va fi păzită de feciori. Dacă va fi furată aceștia vor fi pedepsiţi ca a doua zi să dea un ospăţ din care se vor înfrupta cu toții, atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”.
În Transilvania se păstrează un obicei cunoscut sub numele de „stropit”, preluat de la maghiari. Băieţii merg în familiile în care există fete, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”.
În zona Brasovului se păstrează obiceiul „Junii Brasovului”, în care grupuri de feciori strâng ouă de la tinerele fete, după care merg către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri, cea ea mai cunoscută fiind aruncarea buzduganului.
În zona Câmpulung Moldovenesc, în prima zi de Paști credincioşii merg în curtea Bisericii, cu coșuri pline cu bucate, se aşază în formă de cerc, cu lumânări aprinse în mână și îl așteaptă pe preot să sfinţească şi să binecuvânteze bucatele din coşul pascal.
„În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model specific zonei sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga secetă), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru că rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri”, potrivit ziarulunirea.ro
Sursa foto: Arhiva Tribuna
