Conform unui studiu realizat de agenția independentă de cercetare MKOR, trei din patru români nu cred că banii din noile taxe vor fi cheltuiți eficient şi cer eliminarea privilegiilor.
Astfel, 74% dintre cei sondaţi se arată neîncrezători că guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale. La fel, 46% spun că “bugetarii cu privilegii”, că trebuie să demonstreze echitate și să fie primii contributori la creșterea veniturilor statului. Cei mai mulţi, 64% se tem de creșterea TVA, care va avea un impact direct în costul vieții. O majoritate copleşitoare însă (96%) spun că vor reduce cheltuielile, pentru a gestiona mai bine bani.
“Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile și nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere și rezistență” a declarat Cori Cimpoca, fondator MKOR
Înstituțiile statului nivel record de neîncredere
Confoirm sondajului, încrederea românilor în instituțiile politice româneşti se află la un nivel mediu de 2.5 pe o scală 1-7 a încrederii, cel mai scăzut nivel înregistrat de MKOR de la debutul studiului “Consumer Sentiment” în 2023.
54% dintre români ca îi acordă note de 1-2 Guvernului, cu scor mediu de 2,5. în cazul Parlamentului 60% au oferit note de 1-2; scor mediu 2,3. partidele politice oferăc el mai mare nivel de neîncredere: 68% dintre sondaţi au dat notele 1-2 scorul mediu fiind de 2,1
Administrația locală are un scor de 3,4, cu aproape un punct diferenţă față de Guvern. În zona gri se află instituțiile de securitate şi reglementareca Poliția (3,9), BNR (3,9), şi bănci (3,7). Doar şcoala (4,7), sistemul sanitar (4,0) și biserica (4,0) sunt singurele care depășesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie.
Foto: MKOR
Românii vor ca reformele fiscale să înceapă cu clasa politică
Conform stidiului MKOR, Majoritatea românilor au transmis că se poate discuta despre taxe noi doar după ce risipa din zona bugetară dispare. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%). Oricare altă soluție fiscală pornește, așadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni “anti-privilegiu”.
Angajații din sectorul privat mai susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 pp față de angajații de la stat (39%).
Grijile viitorului: creşterea TVA și prețurile alimentelor
MKOR mai pecizează că românii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenți.
Urmează eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieții rămâne prioritară.
Într-un top al măsurilor care îngrijorează le locul 1 este TVA-ul crescut, care va avea impact direct și imediat în toate facturile la consumul zilnic;. Urmează creşterea preţurilor la alimente (42%), taxa pe tranzacții bancare (32%), impozitul pe proprietate la valoarea de piață (28%) şi impozitul progresiv pe venit.
Tactici de strâns cureaua
Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români spun că vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare.
Astfel, 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente, 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanțe și divertisment, 34% spun că vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice).
34% intenționează să economisească mai mult, 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, şi doar 4% declară că nu ar schimba nimic.
Luni, în jurul orei 18:35, plenurile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au validat, prin vot, noul Guvern Bolojan. În aceeaşi zi, până la ora 16, noii miniştri au fost audiaţi de către comisiile de specialitate din cadrul parlamentului. Toţi au primit aviz favorabil.
Noul executiv a primit votul de investitură, cu 301 voturi “pentru” şi nouă “împotrivă”
Lucrările şedinţei au fost conduse de vicepreședintele Camerei Deputaților, Daniel Suciu. Au fost prezenţi, conform Agerpres, 371 de parlamentari din totalul de 464. Votul de încredere al Parlamentului asupra membrilor guvernului şi a programului de guvernare a fost unul secret, cu bile. Pentru ca Guvernul să “treacă”, a avut nevoie de cel puțin 233 de voturi “pentru”. Parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT au refuzat să voteze
Anterior, miniștrii propuși în viitorul Guvern PSD – PNL – USR – UDMR au fost audiați în comisiile de specialitate, toți primind avize favorabile.
La audierea ministrului energiei, Bogdan Ivan, au existat anumite disensiuni, parlamentarii AUR protestând şi apoi părăsind sala.
“Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor. Bună guvernare – ca motor al reformei statului, care să asigure o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale. Respect pentru cetățeni prin servicii publice de calitate, corectitudine în serviciul public și politici sociale oneste, care încurajează și respectă munca. În ciuda provocărilor economice, geopolitice și sociale, Guvernul României și majoritatea care îl susține își vor asuma reforme fundamentale, ce vor genera performanță în administrație, dezvoltarea României și recâștigarea încrederii și a speranței. Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a declarat cu acest prilej Ilie Bolojan, citat de Agerpres.
Noul guvern are 16 ministere, cu portofoliile împărţite astfel: PSD – 6 ministere; PNL – 4, USR – 4 și UDMR – 2. Noul executiv are cinci vicepremieri, dintre care trei fără portofoliu.
Guvernul va avea următoarea componenţă
Premier: Ilie Bolojan (PNL)
Vicepremieri
Marian Neacșu (PSD) – fără portofoliu
Cătălin Predoiu (PNL)
Ionuț Moșteanu (USR)
Tanczos Barna (UDMR) – fără portofoliu
Dragoș Anastasiu (“tehnocrat”) – fără portofoliu
Miniştri
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: Ciprian Şerban – PSD
Ministerul Finanţelor: Alexandru Nazare – PNL
Ministerul Afacerilor Interne: Cătălin Predoiu – PNL
Ministerul Afacerilor Externe: Oana Ţoiu – USR
Ministerul Justiţiei: Radu Marinescu – PSD
Ministerul Apărării Naționale: Ionuţ Moşteanu – USR
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Radu Miruță – USR
Ministerul Energiei: Bogdan Gruia Ivan – PSD
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin Barbu – PSD
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Diana Buzoianu – USR
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Cseke Attila – UDMR
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Dragoş Pâslaru (REPER)
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Florin Manole – PSD
Ministerul Sănătății: Alexandru Rogobete – PSD
Ministerul Educației și Cercetării: Daniel David – PNL
Ministerul Culturii: Demeter András István (UDMR)
Guvernul taxelor şi scumpirilor
Aşa cume ra de aşteptat, noul guvern va fi în primul rând unul al scumpirilor, mai ales pentru populaţia contribuabilă. În draftul programului de guvernare este menţionată creștere cotei redusă de TVA, de la 5 la 9%, pentru energie şi lemne de foc şi creșterea restului de cotee reduse exceptând alimentele şi medicamentele) la 19%. Accizele vor creşte cu 10%, iar la pensiile de peste 4.000 de lei se va impune CASS. Va creşte la 16% impozitul pe dividende și profit, va creşte taxa pentru rovinietă, şi impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice. În plus, vom mai avea implementată şi “taxarea ecologică”.
Chiar dacă se anunţă austeritate, aceasta nu e valabilă pentru toată lumea. Astfel, Bolojan va avea nu mai puţin de cinci virepremieri, iar cheltuielile militare vor creşte cu până la 5% din PIB.
Administraţia Fondului de Mediu a anunţat că suspendă derularea tuturor programelor de finanțare aflate în desfășurare, până la formarea unui nou guvern. Este sistată astfel şi sesiunea “Rabla” pentru persoane fizice, chiar cu o zi înainte de demararea ei, a transmis AFM, într-un comunicat de presă.
Decizia survine în contextul negocierilor din ultimele zile privind constituirea unui nou guvern. AFM îşi motivează decizia ca având ca scop “asigurarea echilibrului și a stabilității atât la nivel guvernamental, cât și în gestionarea alocărilor bugetare”.
“Negocierile din ultimele zile în ceea ce privește constituirea unui nou Guvern au scopul de a aduce echilibru și stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcție de nevoile actuale ale populației. AFM își va păstra poziția și va promova finanțarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calității vieții oamenilor. Este important ca lucrurile să fie făcute pe rând, cu răbdare și înțelepciune, tocmai de aceea suspendarea programelor AFM este un argument solid pentru ca prioritățile guvernului să poată fi onorate.” – a declarat Florin Bănică, președintele AFM.
AFM mai adaugă că “își reafirmă angajamentul de a susține proiectele de mediu cu impact direct asupra calității vieții și protejării mediului înconjurător”, dar că suspendarea este necesară “pentru ca noile priorități guvernamentale să poată fi stabilite într-un mod echilibrat, sustenabil și transparent”.
Administrația Fondului pentru Mediu este principala instituție care asigură sprijinul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului. Ea e constituită conform principiilor europene “poluatorul plătește și “responsabilitatea producătorului”. Ea ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului.
Ministrul mediului, Mircea Fechet a spus joi, referitor la riscul ca programul “Rabla” să fie suspendat complet sau să piardă o parte din finanțare că, dacă statul va decide să nu mai finanțeze acest program, “acest lucru ar trebui să se întâmple gradual și nu de pe o zi pe alta” şi că speră că programul va continua.
“Am discutat ieri cu colegii din coaliție și despre programul RABLA. Am explicat faptul că programul Rabla este finanțat din certificatele de gaze cu efect de seră, fapt ce nu afectează structura deficitului în România. Am mai explicat dependența producătorilor români de acest program, mă refer aici la cele două mari companii, respectiv Dacia și Ford, companii cu zeci de mii de angajați ce au un tip de structură a businessului dependentă într-o măsură mai mică sau mai mare de Programul “Rabla”. Am mai explicat că Este așteptat de zeci de mii de români, dacă nu mai bine, este un program care și-a dovedit utilitatea pentru că e la a 20-a ediție și nu am astăzi niciun motiv să cred că Programul “Rabla” va fi eliminat de la finanțare, ci dimpotrivă, eu cred că m-am făcut înțeles ieri, ca să nu mai vorbim…”
Fechet a mai adăugat că România are de îndeplinit şi un jalon PNRR prin care, până la mijlocul anului viitor, trebuie scoase din circulaţie “un număr de 250.000 de rable”.
El a precizat totuşi că poate fi sigur că nu se va suspenda Programul “Rabla” “în limita zilelor pe care le voi mai petrece la minister, în situația în care nu rămân în funcție”, dar crede că, indiferent de cine va fi noul ministru, “Rabla” va continua, “pentru că este un program care și-a dovedit utilitatea.
În şedinţa de guvern de joi a fost aprobată, printre alte documente şi o Hotărâre privind declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată de pe coridorul de expropriere al viitoarei variante ocolitoare a Mediaşului, socotită lucrare de utilitate publică de interes naţional.
Au fost astfel aprobate lista imobilelor proprietate publică a statului, şi lista imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării. Prin această HG, Guvernul a aprobat şi declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate pe acest coridor, situate pe raza Mediașului.
Sumele individuale estimate de către expropriator sunt în cuantum total de aproximativ 22,19 milioane lei, pentru 239 imobile proprietate privată, în suprafață totală de aproximativ 307.000 mp, reprezentând teren cu sau fără investiții. Suma aferentă despăgubirilor va fi alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Aşa cum bogaţii sunt cei mai tari sfătuitori în materie de “vai ce bine e să fii sărac”, la fel, cei mai îmbuibaţi amatori sau profesionişti din zona politică sunt cei mai tari în a te lămuri de ce trebuie să îţi fie prost acum ca să-ţi fie bine după aia. Despre cât de bine e ca acum să strângi cureaua câtva timp (adică ani) pentru ca după aia totul să fie mai mult ca perfectul.
Sună frumos, e aşa, cool, are vibe de implicare şi tu crezi (dacă eşti evident, ultimul fraier cu sau fără pene) că aşa contribui şi tu la bunul mers al republicii măreaţă vatră. Şi că uite eşti unic alături de generaţia ta de unici care trăieşte vremuri unice.
Trecem peste faptul că ăştia care te tot îndeamnă la sărăcie voluntară în numele patriei suverane sau dimpotrivă europene şi te consolează cu vrăjeli, o duc excelent. Ei nu au strâns şi nu strâng cureaua. Când tu îţi numeri cât ţi-a mai rămas după ce plăteţti toate alea din salariul tău minor, omul acela te pupă din mers spre o destinaţie de vis unde se petrec chestii fix pentru cei interesaţi în destinaţii de vis, îşi mai aranjează o mufare la o sursă de bani publici, se plânge că lumea e pruastă şi nu-i cumpără al sutădemii-lea volum publicat fix la librăria aia cu prietenii ştiu de ce (sunt publicaţi). Adică înţelegi, el îţi spune cum să sărăceşti în numele în timp ce el îşi rotunjeşte conturile şi relaţiile de peste tot, pe spinarea sărăcirii tale. Că tu eşti, iar, generaţia de sacrificiu care trebuie să.
Dacă nu eşti pasionat de matematică, aşa cum e toată lumea bună acum, ci de istorie, vei vedea că România poate fi în top cu cele mai multe generaţii de sacrificiu care s-au întrepătruns cu alte generaţii de sacrificiu ba chiar câte o generaţie de sacrificiu a prins mai multe perioade de sacrificiu. Primul război mondial şi sărăcia de după el. Criza economică din 1929-1933. Al doilea război mondial şi sărăcia de după el. Instaurarea comunismului şi teroarea stalinistă. Dictatura ceauşistă cu criza economică din anii ’80 cu bonus de Cernobîl, generaţia care a murit la 1989 pentru ca acum să aud securisme că totul a fost aranjat şi că ăia au murit că ce căutau acolo, apoi perioada de sacrificii în lanţ: anii 90 cu Frontul şi devalorizarea leului, alţi ani ’90 cu cei care promiteau reclădirea speranţei dar care au reclădit fix pix că mai mult au dărâmat, perioada confuză din 2000-2000şi, criza generată de măsurile guvernării Boc şi MRU (cu Băsescu la leviere), perioada prosperă economic când patronache îţi spunea că “nimeni nu e indispensabil, pleci tu aşteaptă zece la poartă”, apoi Marea Covideală care a pus pe butuci multe afaceri, apoi dezastrul politicilor verzi care dau bine în poze şi comunicate dar sunt praf în realitate, reapariţia atacurilor oficiale la libera exprimare, şi acum, hopa, să strângem iar cureaua pentru că ţara are nevoie de taxe şi impozite şi de TVA: dar nu pierdeţi sepranţa că oricum banii de pensii sunt pe risc de canci dar nu-i nimic, o rezolvâm cu o nouă mărire a vârstei de pensionare, că tu eşti de sacrificiu, nu special ca să te pensionezi la 40şi de ani.
Ultimele generaţii de dinainte de 1989 sunt veterani în materie de strâns cureaua, prinzând mai multe reprize. Au strâns cureaua degeaba, România s-a dus pe tobogan ca să nu spun pe altceva, îmbuibaţii cu sfaturi de genul “sărăciţi voi ca să ne îmbogăţim noi” au dus-o bine când se anunţa sărăcie şi foarte bine când nu se mai anunţa. Iar când vine vorba de uite bă cum mie mi-a mers rău iar ţie bine, vin cu Marea Replică: “Păi ce să-ţi fac dacă nu te-ai descurcat?”
Am încheiat, cu greu și cu o încărcătură emoțională considerabilă, un capitol important pentru România: alegerile locale, parlamentare și prezidențiale. Dar dacă am crezut că urmează liniștea… ne-am înșelat. Urmează, foarte probabil, un capitol și mai greu.
Ne-am putea bucura de o majoritate parlamentară stabilă, un guvern cu oameni politici competenți și, de ce nu, trei ani și jumătate de predictibilitate. Ar fi nu doar frumos, ci absolut necesar. Pentru că traversăm o perioadă economică fără precedent: deficit bugetar uriaș, blocaje în accesarea fondurilor PNRR, inflație încă mare, prețuri crescute la energie și gaze – cu o nouă majorare anunțată de la 1 iulie – și o lipsă acută de surse de finanțare avantajoase pentru stat.
Ministerul Finanțelor se zbate între cheltuieli mult prea mari și venituri bugetate… optimiste. Iar în fundal, războiul și incertitudinea economică europeană pun și mai multă presiune. Cine a contribuit la această situație, va trebui, într-un final, să contribuie și la rezolvarea ei. Sau măcar așa ar fi normal.
Ce este însă cu adevărat frustrant e că se vorbește tot mai mult despre creșteri de taxe și impozite, dar prea puțin – sau deloc – despre reforme reale în administrațiile publice și locale, în companiile de stat sufocate de sinecuri și pierderi cronice.
Așteptați-vă la două momente critice: unul imediat, cel târziu până pe 1 septembrie, și un al doilea la 1 ianuarie 2026. Fie că vorbim de o creștere a TVA – poate chiar o aliniere generală la cota maximă –, de impozit progresiv în locul cotei unice, de majorări pe impozit pe profit și/sau dividende, nimic nu mai surprinde.
Statul pare să bifeze metodic fiecare linie din nomenclatorul taxelor europene, ca și cum ar colecționa biruri. Noul slogan fiscal? „Colecție nouă, în fiecare an!”
Din ianuarie, aproape sigur vom avea parte de majorări ale taxelor locale, pe proprietăți și mașini. Este un jalon clar asumat în PNRR. Așadar, pregătiți-vă buzunarele pentru 2026.
Și atunci… ne mai desparte ceva de „taxa pe supraviețuire”? Sau poate de o taxă pe umbră – că dacă te expui la soare, s-ar putea să scapi de ea.
Mă bucur, totuși, să văd reacția fermă a confederațiilor patronale împotriva acestor măsuri. E mult prea mult. Antreprenorii sunt sufocați de taxe, de creșteri de costuri operaționale fără acoperire în venituri. Sper că și sindicatele vor înțelege că suntem toți în aceeași barcă. Fără mediul antreprenorial, nu vor mai exista nici drepturi de apărat. Poate doar pentru bugetari – dar și aceia trăiesc, indirect, din economia reală.
Eu, unul, vreau să zâmbesc, să fiu pozitiv. Vreau să mă simt respectat în țara mea, nu captiv taxelor și impozitelor. Sper doar că nu am dat idei statului roman… cine știe, poate urmează și „taxa pe zâmbet – râzi, dar plătești”.
Ciprian FARAON,mba
ciprian.faraon@infobiz.eu
președinte Centrul INFOBiz
