Viața unui tânăr în vârstă de 36 de ani a fost salvată săptămâna trecută la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu. Luni pacientul a fost externat, vindecat. În cadrul intervenției, echipa medicală a avut ca invitat pe dr. Kövér Zoltán, medic primar chirurgie generală, cu o vastă experiență în chirurgia laparoscopică și oncologică.
Dr. Kövér Zoltán este o prezență activă în dezvoltarea chirurgiei moderne din România, fiind membru în Comitetul de Tehnologie al ARCE (Asociația Română de Chirurgie Endoscopică), în comitetele de elaborare ale Registrului Național de Chirurgie Metabolică și Bariatrică din cadrul Societății Române pentru Chirurgie Metabolică (RSMS), precum și membru în Comitetul Director al Clubului Român de Hernie (CRH).
Invitația sa la SCJU Sibiu a fost prilejuită de un amplu demers educațional și profesional derulat prin Centrul de training “Next” din cadrul Spitalului Nord București, sub egida CRH. Dr. Kövér susține constant workshop-uri în spitale din toată țara, cu accent pe tehnicile laparoscopice minim invazive aplicate în patologia parietală, colo-rectală și ginecologică.
La Sibiu, Dr. Kövér a colaborat cu o echipă de chirurgi oncologi din cadrul SCJU Sibiu, coordonată de prof. dr. Ciprian Tănăsescu și compusă din conf. univ. dr. Călin Mohor, asist. univ. dr. Mihai Faur, asist. univ. dr. Andrei Moisin, precum și medicii rezidenți dr. Ana Maria Neaga, dr. Fabian Igor, dr. Andrei Iamu, dr. Aniko Kopecsiri și dr. Ariadna Nemes. Echipa le-a avut alături pe Paraschiva Iliuț, asistenta șefă bloc operator și Oana Bintea, asistentă bloc operator.
Împreună, au realizat o intervenție chirurgicală laparoscopică asupra unui pacient de 36 de ani, diagnosticat cu cancer de colon (joncțiune descendento-sigmoidiană) în stadiu avansat loco-regional. Operația, realizată exclusiv prin tehnici laparoscopice, a fost un real succes, pacientul beneficiind de o evoluție postoperatorie foarte bună.
Chirurgia laparoscopică oferă beneficii majore: recuperare rapidă, mobilizare precoce, reintegrare socio-profesională accelerată, risc redus de complicații și cicatrici minime. În acest context, un rol esențial l-au avut blocul operator complet renovat și aparatura laparoscopică de ultimă generație, achiziționată cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu, precum și utilizarea sistemelor mecanice de anastomoză (staplere) – o tehnologie costisitoare, dar esențială pentru siguranța pacientului.
SCJU Sibiu mai informeză că se va continua colaborarea cu dr. Kövér Zoltán în viitor, având ca obiectiv implementarea de rutină a intervențiilor laparoscopice de acest tip, cu scopul de a îmbunătăți constant calitatea și siguranța actului chirurgical.
Un nou studiu oferă detalii importante despre cum ar putea fi tratat cancerul în prezent. Început în 2016, studiul vorbește despre descoperirea unei tumori în maxilarul unui Telmatosaurus transsylvanicus, un dinozaur cu cioc de raţă care a trăit în urmă cu 66–70 de milioane de ani pe teritoriul actualei Românii, mai precis în bazinul Hațeg.
Astfel, cercetătorii din Marea Britanie și țara noastră au examinat rămăşiţele fosilizate ale dinozaurului care era de dimensiunea unei vaci, cunoscută drept „şopârla de mlaştină” și au descoperit că fragmente mici de ţesut moale ar putea fi găsite conservate în fosile mai des decât se credea, iar acest lucru înseamnă că oamenii de ştiinţă pot afla mult mai multe despre aceste creaturi preistorice, inclusiv despre bolile de care sufereau. Dinozaurul investigat în acest studiu avea o tumoră de tip ameloblastom, o formă de cancer care se regăseşte, în prezent, şi la oameni.
„Spre deosebire de structurile osoase, ţesuturile moi conţin proteine care oferă informaţii moleculare ce pot dezvălui mecanismele biologice fundamentale ale bolilor. Cercetarea noastră, care utilizează metode relativ puţin exploatate, încurajează explorări suplimentare ce ar putea deţine cheia unor descoperiri viitoare în beneficiul omenirii. Dinozaurii, ca organisme longevive şi de mari dimensiuni, oferă un caz convingător pentru investigarea modului în care speciile şi-au gestionat vulnerabilitatea şi capacitatea de rezistenţă la cancer de-a lungul a milioane de ani”, explică oncologul Justin Stebbing, de la Universitatea Anglia Ruskin (ARU), din Marea Britanie, citat într-un comunicat.
Așadar, descoperirea de fragmente de ţesut moale de dinozaur, aşa cum sunt cele descrise în acest studiu, ar putea fi importantă pentru înţelegerea mecanismelor cancerului şi a modului în care acestea au evoluat, sugerează oamenii de ştiinţă.
Deşi pare improbabil ca ceva organic să fi supravieţuit atât de mult, acest nou studiu arată că… este posibil, putându-se astfel analiza cum genetica, biologia şi ameninţările din mediul înconjurător au contribuit la apariţia cancerului în Cretacicul Târziu.
