Într-un mesaj postat pe pagina personală de Facebook, fostul ministru susține că România are o situație stabilă financiar, fluxuri de capital, rezerve, buffer de trezorerie și risc scăzut de default.
“Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!
Face, ca de obicei, fix ce trebuie să facă atunci când libertatea și democrația sunt distorsionate de haos și incertitudine!
Am auzit, în ultimele zile, tot felul de mențiuni și luări de poziție care au criticat BNR că intervine în menținerea stabilității financiare, că nu e bine, că trebuie schimbată conducerea și aici, că de fapt, se creează o așa zisă aparență panicardă prin astfel de intervenții, de natură să manipuleze votul.
Prostii, prostii si iar prostii.
La fel cum prostii sunt și acelea debitate de unii consilieri din BNR că s-a depreciat cursul din cauza deficitelor. Gâgă, ca să vă zic asa, deficitul era și înainte de 4 mai, e mare de vreo 5 ani, atât cel de cont curent(care se reflectă în curs) cât și cel public. Eu stiu că unii cred că se adresează unor proști, dar vedeți să nu vă împiedicați”, spune Adrian Câciu.
BNR a reușit să mențină cursul valutar
“În ultimii 4 ani, Banca Națională a reușit, în context total advers, de pandemie, război, criză energetică, inflație galopantă, deficite gemene ridicate, creștere cost finanțare, migrare fluxuri financiare să mențină un echilibru adecvat și să sprijine Guvernul și România pentru (dau doar câteva exemple):
A fost o colaborare foarte bună între BNR și Guvern”, mai menționează Câciu.
PSD nu “împinge baba pe scări”.
“PS: stiu că unii consilieri de pe la BNR nu iubesc PSD, îi iert, dragoste cu sila nu merge, dar, istoric vorbind, BNR a avut cele mai bune rezultate doar când PSD a fost la guvernare (cu toate bunele si relele acestei colaborări). Iar PSD nu “împinge baba pe scări”. În încheiere, când votați, nu uitați că nu e ca la fotbal: votul are consecinte și implică responsabilitate! Iresponsabilitatea costă la buzunar! BNR poate doar atenua acest cost, nu poate “băga și în traistă”, mai scrie Câciu.
Potrvit BNR, această creștere abruptă vine după ce, miercuri, ROBOR la 3 luni urcase deja la 6,47%, de la 6,08% în ziua anterioară. La începutul săptămânii, indicele era cotat la 5,90%.
În paralel, ROBOR la șase luni a urcat de la 6,53% la 7,31% pe an, influențând direct dobânzile la creditele ipotecare cu dobândă variabilă.
Potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României, avansul de 0,84 puncte procentuale pentru ROBOR la trei luni și cel de 0,78 puncte pentru indicele la șase luni marchează cea mai importantă majorare de la începutul anului 2022, când presiunile inflaționiste și cele de pe piețele regionale s-au tradus deja în creșteri ale costului finanțărilor.
Reprezentanții BNR avertizează că deprecierea leului și inflația ridicată vor determina continuarea ciclului de creștere a ratelor dobânzilor, cu impact direct asupra indicilor interbancari.
Și moneda națională continuă să se deprecieze în raport cu euro. La bănci euro se vindea joi cu 5.14-5.20 lei, în timp ce la casele de schimb ajungea și la 5.3 lei.
Potrivit datelor funizate de Banca Națională a României (BNR), indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a urcat marţi la 6,08%, de la 5,90% cu o zi înainte, iar miercuri a ajuns la 6,47%.
Și indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,53%, de la 6,16% marți, şi a atins cel mai mare nivel din 25 iulie 2023. Indicele ROBOR la 12 luni a ajuns la 6,58%, de la 6,23% în şedinţa precedentă.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele este stabilit zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.
IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), reglementat de OUG 19/2019, este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul 1 din 2025, acelaşi nivel cu cel publicat în urmă cu trei luni (valabil pentru trimestrul 4 din 2025).
