Bijuteriile sunt „prietenele” de nădejde ale oricărei femei. În funcţie de inelul, cercelul sau lănţişorul pe care femeia îl poartă, îţi poţi face o primă impresie despre personalitatea sa. Toate femeile vor să fie frumoase, elegante şi rafinate, iar la asta contribuie şi bijuteriile. Însă, femeile trebuie să ştie să le poarte şi să le aleagă astfel încât să se asorteze şi să li se potrivească.

Bijuteriile pe care femeile aleg să le poarte sunt o reflectare a caracterului lor, spun specialiştii. Femeile creative, cu înclinaţii artis­tice, preferă argintul. Dacă vedeţi pe mâna unei doamne o brăţară din argint în formă de şarpe, este o adevărată boemă.
Bijuteriile din lemn masiv sau din metale semipreţioase şi minerale, nu foarte scumpe, sunt preferate de femeile care trăiesc într-o lume fictivă, iubesc să se ocupe de astrologie şi ghicit. Ele aleg, de multe ori, bujuterii din iaspis şi coral şi se îmbracă extravagant. Bijute­riile mari, cercei şi colierele uriaşe sunt preferatele lor.
Cerceii mari şi inelele cu dia­man­te, precum şi lanţurile din aur masiv sunt purtate pentru a fi scoasă în evidenţă situaţia lor materială. Acest tablou vestimentar este un semn al prostului gust, potrivit specialiştilor. O femeie care poartă un inel cu diamante mici, lanţ de aur fin şi cercei rafinaţi, este inteligentă, rafinată şi exprimă un aer de superioritate faţă de cei pe care nu-i consideră de teapa ei.
Femeile care preferă să îşi pună în urechi cercei mici perlati, iar la gât perle adevărate, sunt roman­tice. Aceste femei sunt modeste şi nu le place să iasă din mulţime. Au un simţ estetic ridicat, iubesc teatrele şi muzeele.

Bijuteriile alungă depresia

Nu întâmplător cele mai bune prietene ale femeii sunt bijuteriile. Aurul şi argintul asigură echilibrul nervos. Marylin Monroe spunea că prietenele cele mai bune ale unei femei sunt bijuteriile. Femeile sunt dispuse să cheltuiască oricât pen­tru a-şi cumpăra inelul sau brăţara care le-au luat ochii într-o vitrina. Atunci când alegem o bijuterie ne gandim doar la efectul estetic, nu ne gândim că metalul din care sunt făcute au vreo influenţă asupra sănătăţii noastre.
Specialişti din Rusia au studiat influenţa metalelor preţioase asu­pra sănătăţii şi au descoperit lu­cruri care nici nu ne-ar fi trecut prin cap. Aurul are proprietăţi tonice, iar argintul are efect sedativ. Medicul rus E.M. Rodimin afirma că argin­tul are proprietăţi antiinflamatorii, imunomodulatoare şi antioxidante. Dacă un organ nu funcţionează normal, se folosesc ace din aur, care stimulează energia organului în suferinţă.

Nu purtaţi, în acelaşi timp, aur şi argint!

Nu este bine să purtăm în ace­laşi timp bijuterii din aur şi din argint, pentru că acţionează diferit asupra organismului uman. O bijuterie din aur ne ajută să trecem mai uşor peste stările depresive, iar unul din argint calmează stările de agitaţie. Potrivit medicinei chineze, în palmă se află peste 400 de puncte de reflexoterapie care au legătură cu toate organele interne. Bijuteriile acţionează asupra aces­tor puncte. De aceea, uneori este suficient să ne scoatem inelul, ca durerea de cap sau insomnia să dispară.
Bijuteriile îi dau femeii un alt sta­tut social. Pe de altă parte, bijute­riile din aur se potrivesc persoa­nelor în vârstă şi celor care suferă de afecţiuni cardiovasculare, iar persoanele irascibile şi cele care au migrene frecvente ar trebui să îşi aleagă inele şi cercei din argint.
La locul de muncă, este reco­man­dat să purtaţi ceva mai simplu. Este acceptabil să aveţi un ceas şi o verighetă, un inel pe cealaltă mână şi o pereche de cercei, micuţi, la baza urechii. Nu alegeţi niciodată cercei lungi, model can­delabru.

Bijuteriile miresei

Ziua nunţii este cea mai impor­tantă pentru orice femeie. Alegerea bijuteriilor nu este atât de simplă, însă dacă femeile ţin cont de câteva reguli, totul va fi bine. Cel mai im­por­tant este ca miresele să poarte ceea ce le place şi ce le vine lor bine, nu neapărat ce este la modă. Este necesar să poarte cel mult două piese, fie cercei şi brăţară, fie colier şi cercei.
Accesoriile trebuie alese în funcţie de voal. De exemplu, dacă veţi avea un voal care vă acoperă faţa, este recomandat să nu purtaţi cercei candelabru. Dacă simţiţi că bijuteriile vă încarcă, mai bine renunţaţi la ele. Puteţi avea cel mult o pereche de cercei simpli şi inelul de logodnă. Bijuteriile mai pot fi alese şi în funcţie de rochia de mireasă. Dacă aveţi o rochie cu umerii la vedere, este bine să purtaţi o pereche de cercei atârnaţi, iar dacă rochia este cu decolteu, aveţi nevoie de un colier.

Bijuteriile la şcoală

Astăzi, adolescentele sunt pre­ocupate cum să arate şi să fie cât mai la modă. Însă, înainte de toate, şcoala este o instituţie de învăţă­mânt, nu un spatiu de etalare ale celor mai extravagante ţinute. Oricât de colorate şi frumos croite ar fi, hainele de şcoală tre­buie să fie alese cu bun simţ vesti­mentar şi moderaţie. Aceleaşi reguli se aplică şi în privinţa acce­soriilor. Orice cercei candelabru, purtaţi dimineaţa la şcoală, vor părea exageraţi. La fel şi un colier masiv foarte strălucitor, mai multe inele colorate purtate pe aceaşi mână sau brăţări late.
La şcoală puteţi purta cerceii mici, cu şurub care nu se vor demoda niciodată. La gât, alegeţi un lănţişor cu un pandantiv interesant care să nu fie foarte încărcat sau foarte colorat. Lăsaţi acasă brăţările masive sau cu pietre mari şi alegeţi modelele delicate.
Istoria bijuteriilor
Încă din preistorie, omului îi plăcea să-şi împodobească trupul cu bijuterii. La început îşi agăţa la gât fel şi fel de pietre şlefuite. A continuat cu oase şi cu scoici. Podoabele de atunci, pe care azi le numim bijuterii, erau menite să protejeze individul de mânia zeilor sau de spiritele rele. Mai târziu oamenii au descoperit metalele şi tehnicile de prelucrare ale acestora. Bijuteriile protejau spiritul celui care le purta şi confereau un anumit statut social.
Printre cele mai vechi bijuterii se numără cele din Egiptul antic. Celebrele mărgele egiptene puteau fi purtate de oricine. Diferenţele de statut erau făcute de materialul din care ele erau confecționate. Nici vechii daci nu erau mai prejos. S-au dezgropat podoabe de aur vechi de 6.000 de ani. Iată că, în timp ce în lume abia se dezvolta prelucrarea cuprului, strămoşii noştri prelucrau şi purtau aur.