Cultura este singurul imperiu care are şansa viitorului.

Cea mai umană răzbunare rămâne uitarea.

Unii aleşi şi-au propus să fie ceea ce nu sunt şi au reuşit.

De ziua de naştere ne bucurăm cu toţii, căci de ziua morţii se bucură alţii.

O femeie delicată poate să-l farmece şi pe un misogin.

Puterea ne-a demonstrat că democraţia este o târfă care este permanent siluită.

Se pare că moartea e cea care deschide drumul spre viaţă.

În capitalismul nostru primitiv, drumul de la barbarie la civilizaţie a ajuns reversibil.

Guvernul, ori este al plagiatorilor, ori nu va fi deloc.

“Sinergia faptelor” izvorăşte din meandrele concretului.

La câteva posturi TV hârdaiele din care ne varsă lături le-au colorat în portocaliu.

De multe ori şarlatanii se visează în Parlament, iar când se trezesc văd că-i aşa.

Oamenii sărmani sunt iubiţi de Dumnezeu, că de aceea a umplut lumea cu ei.

Pacea este ţelul nostru suprem, susţin toate ţările care vând armament.

După ce a fost luată de către baroni, industria a fost făcută praf... de scărpinat.

Chiar şi unii politicieni tineri au ajuns de s-au îngropat în ridicol.

Chiar şi javra politică are nevoie de un stăpân.

Comunismul a fost o afacere a mafiei evreieşti.

După unii, democraţia este dreptul omului de a nu se supune legilor.

Cireaşa de pe tort este una amară.

Copiii şefilor de până în ’89 sunt astăzi şefii copiilor noştri.

Ţiganii care circulă prin toată Europa au comportamentul unor năvălitori. Când pun mâna pe putere, unele partide îşi îmbracă uniforma socialistă.

Cred că noi suntem de vină că nu putem trăi aşa cum vor guvernanţii.

Uneori îndoiala este cea care ne face să ne revizuim comportamentul .N. Mihu

 

Epigrame*Epigrame

Sub a politicii amprentă

Şcoala în stare gravă este

sub a politicii amprentă

şi faptul vine să ateste

o guvernare... repetentă.

 

Interesul poartă fesul

Constaţi, din patru-n patru ani,

cum guvernanţii-s mai umani

şi foarte-atenţi în general

cu ... noul prag electoral.

 

Uns cu toate alifiile

Arogant, avar, sforar,

cinic, resentimentar,

demagog, duplicitar,

aşadar... „curat-murdar”.

 

Sfidând şi minimul

bun simţ

Unii, vădit, la ei în ţară,

sunt de ruşine şi ocară,

totuşi, aceşti ''Mitică Hopa",

apar ,"albiţi", în...Europa ?!?

 

Nobleţea obligă

Uşor mulţimea se-ntârâtă,

dar să nu punem semn egal

între o bădărană bâtă

şi un baston de general.

 

Echidistant imparţial

Se-nchipuieşte drept şi as

în lupta dintre buni şi răi

doar că-i alături, pas cu pas,

de strâmbii şi pătaţii săi.

 

Căutare

Multe motoare de căutare

dau azi pământului ocol

şi toate-s care mai de care-

(De pildă, cel prin...INTERPOL)

 

Problematicul exit

La noi şi-n alte părţi, vezi bine,

apar mereu schimbări de gând:

"Adio, dar rămân cu tine!".

rămân cu tine...divorţând.

Corneliu Şerban

 

TOAMNA

Romanţa toamnei

Când toamna în sfârşit apare,

Că o aduce Brumărelul.

La cramă merg,cu încântare

S-ascult cum cântă tulburelul!

Toamna nemiloasă

Chiar de-apare cu blândeţe,

Tot aduce bruma sură,

Care sigur o să-ngheţe

Poamele de pe centură!

 

Motivaţia şcolarului

Mamă,tare-s abătut

Pentru doiul de-azi, luat,

Şi-ţi spun sincer, nu l-am vrut

Însă profu-a insistat!

 

Unor aleşi unşi cu toate....

În Parlamentul bunăstării,

Cu fauna-aceasta bizantină,

S-a strâns în vogă crema tării,

Dar şi prea multă...vaselină!

 

Viaţă grea

Vestea publică şi clară

Îmi apare-acum firească,

Că guvernul se omoară

Ca să supravieţuiască...

N.Mihu

La volan

O să le pun de azi o frână

Şi vinurilor româneşti,

Că mi-a-nverzit fiola până

Şi Galbena de Odobeşti...

 

Peţitul

O ştiu femeile adulte,

Desigur şi fecioarele,

Că drumul spre altar, la multe

Se-ncepe ...cu picioarele.

 

Statistică

Bărbaţii-n lumea lor firească

Se-mpart în două, cum deduc;

Puţini au gâtul sub papuc

Şi mulţi ce n-o să recunoască.

 

Vara la mare

Rezist când m-arde cumsecade

Pălinca de şaizeci de grade.

Rar la treizeci de grade,circa,

Constat că marea-i ca poşirca.

 

Vară agrară

Porumbul pus doar pentru hrană

Crescut pe-al ţării nou hotar,

E ca girafa africană,

Ba uneori chiar şi...mai rar.

N.Mihu

La senectute

Bătrânii-s aşezaţi, socot

De Domnu-n două aşezăminte.

Întrunu-s cei ce uită tot

Şi-n altu cei ce nu ţin minte.

 

Meniul pensionarului

Doar cu mere m-am hrănit

După pensia ce-o am,

Astfel reuşind să-nghit

Zilnic, mărul lui Adam.

 

Situaţie de criză

Cei ce-au răpit pe soacră-mea

Îmi cer prea mulţi dolari pe ea,

De nu-i dau pân‘ la Bobotează

Se jură că mi-o-napoiază.

 

Concilianţă

Eu cred că soacra nu greşeşte

Când evitând zâzania,

Stă-n prag şi tace ca un peşte

Din specia piranha.

 

De la mână pân‘ la... plajă

L-a scos din dulcea lui lentoare

Cu mersu-i legănat cadâna.

Iar el văzând aşa picioare

S-a hotărât să-i ceară mâna.

 

Explicaţie

De ce păşim din gafa-n gafă

Şi viaţa noastră e sărmană?

Prea mulţi la noi primesc o leafă

Să ardă gazul de pomană.

Gheorghe I. Gheorghe

 

Alo 112!

Avem motiv de supărare:

Suntem loviţi de nenoroc,

Fiindcă-n noua guvernare

Se toarnă zilnic gaz pe foc!

Mihai Haivas

 

Gospodina

Privindu-şi soaţa cum găteşte,

O vede ca pe-o piromană,

Cum lângă plită se-nvârteşte

Şi arde... gazul de pomană!

Liviu Kaiter

 

Răsplata muncii

Poate-nlătura necazul,

Vorba e din Rai extrasă:

Unde „nu se arde gazul“,

Este şi căldură-n casă!

Vasile Larco

 

Haz de necaz

Că s-a scumpit prea tare gazul

Nu cred c-acesta e necazul,

Chiar dacă ne încurcă treaba

Oricum, noi îl ardeam degeaba.

Gavril Moisa

 

Gazul românesc

Că-i creşte preţul dinadins,

Eu n-am motive să mă mânii

Fiindcă sunt acum convins

Că cel mai mult îl „ard“... românii!

Ion Moraru

 

Reacţii la lipsa de

gaze naturale

Văzând tarifele la gaz,

Înscrise-n noile facturi,

Românii toţi, în loc de haz,

Au transpiraţii şi călduri!

Gavril V. Neciu

 

Rău după rău

Creşte preţul în neştire

Că şi Vestul îl întrece,

Şi, la o aşa scumpire

Stă caloriferul rece!

Gheorghe Gh. Popescu

 

La protest

Românii fac în piaţă haz,

Că gazu-i scump la butelie,

Cerând de la Jandarmerie

Un centimetru cub de gaz.

Stelică Romaniuc

 

* * *

Apă, gaz şi energie,

Cum au fost, n-or să mai fie:

Cine facturează gazul

Şi-a pătat de mult obrazul.

Valentin Ursu

 

Preţul gazelor

a crescut exponenţial

Într-un fel, e foarte bine,

Sună chiar ca o dojană:

Să vedem de-acuma cine

Arde gazul de pomană!

Petru-Ioan Gârda

Metode pandemice

Caloria s-a scumpit

Dar românul, foarte-atent,

Se-ncălzeşte inedit:

Arde gazu-n Parlament.

Ştefan Al.-Saşa

 

De ce creşte preţul la gaze

Ei, pe când îi blestemăm

Că învârt cuţitu-n rană,

Vor să nu le imputăm...

Că ard gazul de pomană.

Paul Curiman

 

Lenea în criză

Cu criza asta, pasămite,

Având mereu o viaţă grea,

Eşti leneş cât îţi poţi permite,

Dar nu tot timpul cât ai vrea!...

Gheorghe Bâlici

 

Definiţie

Cu mijloace la-ndemână

Defineşti un cerşetor:

Insul ce-ţi întinde-o mână

 ...de-ajutor.

Iulian Bostan

 

Optimism asumat

Nu sunt cel mai retrograd,

Pot s-ajung în Rai sau... Iad;

Nici nu stau să mai socot,

C-am prieteni... peste tot!

Gheorghe Cireap

 

Soluţie ingenioasă

Luptând cu frigul epidermic

Noi vom chema, vizând doar fapte,

Spre a găsi agentul termic,

...Agentul 007.

Eugen Deutsch

 

„Mama proştilor

e mereu gravidă"

Toţi dorim o viaţă mai senină,

Fără hoţi şi cetăţeni prostiţi,

Dar zadarnic, e mereu virgină...

Mama guvernanţilor cinstiţi!

Ion Diviza

Fetele, după

„Dragobete"

Dau în cărţi ori dau cu banul,

Mai ghicesc şi în ghioc,

Însă nu le-aduce anul...

Ce le-aduce barza-n cioc!

Vasile Larco

Temerea lui Dumnezeu

Eu de Domnul mă rugai

Să o ia pe soacra mea,

Însă Dânsul nu o vrea,

Că e linişte în Rai.

Ion Micuţ

* * *

Vin păsărelele acasă,

E-un abur proaspăt peste glie

Şi parcă nu ne mai apasă

Acelaşi iz de pandemie.

Gavril Moisa

 

La început de primăvară

Să creadă ce o vrea nevasta

Şi poate firul să-l despice,

Eu o să-mi fac de cap şi basta!

La o partidă de popice!

Mihai Sălcuţan

 

Rugăciunea unui bătrân, care a fost copil sărac

Pe Moş Crăciun eu l-aş ruga

Să-şi facă bine datoria,

La senectute să îmi dea

Ce nu mi-a dat copilăria...

Şerban Nicolae

La Poşta Redacţiei, unui debutant

Ai versul sprinten, remarcabil,

Îţi publicăm un prim volum,

Dar vrem să ştii că-i mai rentabil

S-apară-n librării... postum!

PIF Vasilescu

Piuneza

Vă spun un adevăr profund

şi enervant:

Degeaba îl înţepi în fund

Pe elefant!

Dan Norea

 

România, cu wc

în fundul curţii!

Sunt pături foarte educate,

Ce vor „o ţară ca afară“,

Dar încă-atâţia, din păcate,

Ce- „afară“ vor, tot ca la ţară!

Laurenţiu Ghiţă

 

Evidenţă

Bacşiş dai la medic o viaţă întreagă

Că vrei sănătate, dar când nu eşti bine,

Noroc că domniţa cu coasa când vine

Nu vrea şi ea şpagă...

Cătălina Orşivschi

 

Autohtonă

Mândria noastră, -a tuturor,

E cât se poate de firească

Atunci când „coada de topor“

E din „tulpină românească"!...

Adrian Grăjdeanu

 

Tulpina românească

Gheorghe, spre-a trăi în pace

Cu tulpina de la noi,

Zi de zi, rapel îşi face

Doar cu Pfizer din butoi!

Janet Nică

 

Tulpina prostiei

Românul nostru ce, de trei decenii,

E infectat c-un virus ce durează,

Înjură-ntruna, politicienii,

Iar, la alegeri, merge şi-i votează!

Marius Coge

Vigilenţă

Virusul e greu blestem,

De aceea, să avem

Grijă ca aşa tulpină

Să nu facă rădăcină!

Laurian Ionică

 

Copilul la botez

Mesenii ce să mai crâcnească,

Copilu-i negru ? N-au habar.

E din tulpină românească,

Dar cu altoi din Zanzibar.

Gabi Roşianu

Dărnicie

Cum poftă au de-o aventură,

Fetiţe, gata să iubească,

Stau, înşirate pe centură,

Să dea tulpina românească.

Any Drăgoianu

 

În valul cinci

Pandemia o să crească

Tot cu viruşii străini,              

Că „tulpina" românească,

Nu mai are rădăcini.

Ghe. Constantinescu

 

Tulpina românească

În România milenară,

Cu pandemii şi cu păcate,

„Tulpinile“-au rămas în ţară,

Dar „ramurile" sunt plecate.

Paul Curiman

 

Tulpina românească

Că-i tulpină românească

Se cunoaşte dintr-o mie

Şi, să se deosebească,

Poartă brâu, ilic şi ie.

Valentin Ursu

Necesitate

Bunăstarea să ne crească,

Zilele s-avem senine,

O tulpină românească

Trebuie-„altoită“ bine!

Florina Dinescu

 

Cu rădăcini puternice

În tradiţia-i firească,

Niciodată n-a cedat

Ea, tulpina românească,

Doar că s-a mai aplecat!

Monica M. Condan

 

Panglica

E-o bandă-ngustă, care se retează

Cu mult tam-tam şi-alai, ca la paradă,

 Atunci când un guvern inaugurează

Un kilometru de autostradă.

Nicuşor Constantinescu

 

Despre corupţie

Puşi doar pe căpătuială,

Liderii din astă ţară,

N-aleg calea cea legală,

Ajungând... din cale-afară.

Cornelia-Livia Bejan

 

Tot înainte, cu dl.

General Ciucă!

Iese ţara din impas,

Ritmuri noi de astăzi are,

De la mersul - pas cu pas,

Trece-n pas de defilare!

Iulian Bostan

 

Obicei românesc

Astăzi prin metode varii,

Iată cum apare jaful:

Noi alegem demnitarii

Şi de noi se-alege praful!

Nae Bunduri

 

După plată şi răsplată

Niciodată n-ai să poţi,

Lenevind, bani mulţi să scoţi.

Fac excepţie, se pare,

Cei aflaţi la guvernare.

Cătălina Orşivschi

 

Eveniment

Noi perspective se deschid,

Cum se întâmplă foarte rar,

Că apăru un alt partid,           

Născut direct parlamentar!

Nicolae Căruceru

 

Politicieni în impas

Azi ne-a părăsit speranţa,

Mulţi ne scriem testamentul;

Încă n-au găsit substanţa

Ce dizolvă... parlamentul!

Gheorghe Cireap

 

Politica la zi

Mulţi se luptă astăzi pentru

A ne demonstra cu fapta

Că gruparea stânga-dreapta

E-n politică la centru.

Eugen Deutsch

 

Tăieri de plopi în jurul Parlamentului

Se taie pomii verzi de zor,

Cum s-au ciuntit pădurile,

În timp ce în interior

Eterne-s uscăturile!

Ion Diviza

Ah, demnitarii!

Cum stau degeaba viaţa toată

Şi bine-o duc, îmi spun candriu:

N-am fost om leneş niciodată,

Dar am speranţa c-o să fiu!...

Gheorghe Bâlici

 

Despre politică

Pân’ la politică, ştim bine,

Doar haosul a existat;

De când a apărut, menţine...

Un haos bine-organizat.

Liviu Gogu

 

Corbul şi vulpea

după Ia Fontaine

Un corb nu tocmai instruit,

Nici educat,

Ce sus de tot sta cocoţat, ţinea în cioc

Bucata-i albă de pâine,

Primită ca raţie

Pentru azi

Şi pentru mâine.

O vulpe-nfometată, i-a zis pe un ton

Cam afectat:

-Sunt foarte onorată

Să te anunţ,

Că şeful te-a chemat,

Zicând ceva de un cântat

Neadecvat.

Dar corbul a zâmbit

O clipă,

Şi-a scos franzela

Din cioc,

A pus-o sub aripă

Şi i-a răspuns

De sus:

-Povestea asta e veche,

Mi-a spus-o la ureche

Pe când eram un pui

Sadea,

Deci pune-ţi pofta-n cui

Şi gândul de la pânea mea.

-De fapt, a mai zis vulpea,

La Cadre eşti chemat.

Îndată corbul intrigat,

A ridicat din aripi speriat,

Şi uluit a exclamat:

-Cuum?

 

Atunci, pe loc, neîndoios,

Cum e de-acum ştiut,

Franzela i-a căzut jos,

De unde vulpea

C-un zâmbet ciudat

A înfăşcat-o şi-a plecat.

 

Morala:

Un lucru e adevărat:

Cel ce la Cadre e chemat,

Îşi pierde pâinea automat.

N. Mihu