„E interesant. Să ai o emisiune la radio – iniţial la radio – mă refer acum tot la Eveniment, ea să fie ulterior făcută în duplex la televiziune, apoi să devină emisiune de televiziune şi apoi emisiunea să nu se mai facă de vreo trei, patru ani – să fie în pauză, iar tu să mergi în anumite locuri prin oraş şi lumea să-ţi spună “Aaaaaaah uite-l pe domnul de la Bomba cu ceas” Băi, frate – emisiunea nu mai e, nu mai există – chiar dacă acum se difuzează în reluare am completat eu – te duci în piaţă şi auzi “Ahh sunteţi de la Bomba cu ceas” Ideea e că am tot vorbit cu Adrian Herţoiu, ulterior a venit în echipa noastră Ana-Maria Cucerzan – discut

nd cu Alin Călin s-a stabilit că reluăm pe radio spunem noi – deocamdată – emisiunea Bomba cu ceas. Am vrea pe radio să fim mai relaxaţi să nu ne gândim neapărat la ţinuta pe care o avem, să nu ne gândim dacă va trebui să stăm într-o anumită poziţie sau alta, să fim atenţi la camere şi alte lucruri” L-am rugat pe Cosmin să ne împărtăşească o amintire din toată perioada de la radio “Nu-mi dau seama acum aşa de o amintire super fantastică pentru că ce vorbeam de debuturi nu ştiu dacă e o amintire neapărat de luat în seamă la modul plăcut deşi a contat şi contează ideea asta. Îţi dă de înţeles că fiecare secundă de tăcere sau de nimic în radio – înseamnă sau spune mai mult decât tăcerea” zâmbeşte Cosmin. Sunetul liniştii am completat eu “Exact. Într-un anumit fel sună liniştea în momentul în care o cauţi şi vrei să o laşi să spună ceva şi-n alt fel în care...e linişte pentru că acoperă un moment penibil sau de lipsă de ceva. Ideea e că asta cred că a contat. Era Heather care la un moment dat nu putea să pronunţe Chelcea – îmi spunea Chelceap, chetchup – uite chestii de genul ăsta[...] Şi-mi aduc aminte că am fost la un moment-dat în formare la Baia Mare, am fost la studiourile centrale CBN (Cinemar Broadcasting Network) şi noi ziceam ce bine. Uite asta-mi amintesc, am fost cu un coleg şi o colegă – nu mai ştiu cu cine dintre ei – ştiu că a fost Gelu Leviţchi operator şi a mai fost o colegă. Şi ne trezeam dimineaţa, trebuia să mergem în studiourile centrale de la Baia Mare şi trebuia să fim prezenţi peste tot. Să vedem – ca şi cum la Sibiu lucrurile nu s-ar face la fel. Bineînţeles că pe drum mai pierdeam dintre ele si la Sibiu tot atmosfera aia de gaşcă faină din radio, de oameni care la orice oră din zi sau din noapte aveau nevoie de ceva, se sunau şi îşi rezolvau problemele pentru că nu ştiu  - ideea de familie sau de grup strâns – care e mai potrivită pentru ce-a fost atunci”,  îşi aminteşte Cosmin Chelcea în povestea de radio de astăzi

Mulţumesc