Tribuna
Caleidoscop
Caleidoscop

Dezlegarea careului "Expectativă"

 

DASCALIT - I - EDIL - STERN - BOTIT - INEC - UNANIM - INA - TIR - GLAS - T - AS - ORAS - PU - N - LAUDAROS - TAIS - ASANA -  ERETE - INOT - ADEMENIRE

 

ASPIRAŢII

ORIZONTAL: 1) A da cu gura - Datul din mână cu subînţeles 2) Bună de gură 3) Aflat permanent în situaţie de gol - Stau în cale! - Număr scurt de înregistrare! 4) Arătat cu degetul - Pus în fruntea pescarilor 5) Noroc cu ele 6) Nu cad la înţelegere cu părinţii - Gest ce ar trebui să nu se mai repete 7) Tip de analiză la sânge - Ţinute la slujbă cu mare fast - Nu-l întrece nici un popă 8) A fi de acord cu cererea - Rod lanţurile în cădere 9) Trecut cu mare greutate peste graniţă - Pregăteşte cu grijă materialele de alegeri 10) Unul care adoarme la masă - Prinse cu urechea pe la uşi 11) Lucru de cârpaci (var.) - Rău conducător.

VERTICAL: 1) Frate cu sora - Vârf de atac 2) A trata cu dulceaţă - Companii de vânătoare 3) A face o modificare la gene - Ataşat comercial schimbat după avansare 4) Solicită plecarea la mare - Notă la repetiţii! 5) Esenţa unui cântec... marinăresc! - De natura părţii lichide a sângelui 6) Musafir aşteptat de toţi în noaptea de revelion - Cu notă bună la purtare 7) S-a luat de mama noastră mai demult - Steril în carieră 8) Îmbrăcate luxos - Saci cu gura ruptă! 9) Şi la Roma, şi la Paris - Luat la ciugulit - Indicator de frecvenţă redusă 10) Călcată de tren - Superiorul ce gândeşte pentru noi - Sunet de trompetă... la unitate! 11) Ieşită din comun - Un om pe care îl ştim de aproape.

Oliviu FILIMON - Sibiu

 

Risipiri

Pentru multe femei lacrima a ajuns un lux sentimental.

De multe ori o secretară plinuţă poate fi slăbiciunea şefului.

Servilul este cel care bate numai la uşile deschise.

Moda este trecătoare în afară de cea dată de nudiste.

Am început să tăiem caii ca să le luăm ochelarii.

Nu toate aforismele se înghit, dar unele se pot gusta.

Carnetul de şofer luat „pe apă" îl poţi pierde cu un coniac.

Biserica este aceea care l-a dus pe om aproape de umanitate.

Pentru cei care lenevesc, ziua este mult prea scurtă.

La noi, justiţia imparţială a ajuns să fie o himeră.

Sub haine de doliu s-a ascuns şi văduva veselă.

Experienţa tinereţii are ca termen de valabilitate bătrâneţea.

Nici în faţa lui Dumnezeu nu suntem cu toţii egali.

Egoistul este tipul de om încântat că este contemporan cu sine însuşi.

Setea de sânge are aceeaşi vechime cu istoria umanităţii.

Istoria nu s-a schimbat, doar că istoricii o interpretează diferit.

Vocabularul limbii române este aşa de bogat, încât un parlamentar poate vorbi o întreagă sesiune fără să comunice ceva.

Sunt destui oameni care se omoară ca să supravieţuiască.

Romanii dădeau poporului pâine şi circ, formulă care la noi a devenit: pâine şi bâlci.

Păcatele iubirii ar fi uşor eradicate dacă nu ar fi aşa de dulci.

Făcând operaţii estetice, unele femei încearcă să păcălească timpul.

Mai nou, între un politician abil şi un ipocrit nu găseşti o graniţă stabilă.

Pentru că plătim sute de biruri, guvernanţii ne promit că o să ne dea chitanţe.

Suntem generaţia muşcată de câini, la propriu şi la figurat.

N. MIHU

 

Epigramişti români de ieri şi de azi

 

Unuia

 

Epigrama-ţi făr' de rimă

E de duh aşa lipsită

Că, deşi e anonimă,

Mie-mi pare iscălită.

Cincinat PAVELESCU

 

După plecarea ruşilor din România

 

- Măi Cheorghiţă, cum făcuşi

De-i futuşi în cur pe ruşi?

- Aşa suntem noi, românii:

Ne-am futut în cur stăpânii!

Păstorel TEODOREANU

 

Revers

Deşi venea târziu acasă

Soţia nu-i crea probleme -

L-a-ngăduit, mărinimoasă,

Pân-a greşit... venind devreme.

Ilie CIOBESCU

 

La vârsta a treia

 

E uşor de presupus

După cum se vede treaba:

Te mai rogi la Cel de Sus

Că la cel de jos, degeaba.

Constantin CRISTIAN

 

Negocieri cu FMI-ul

 

În tranzacţii mai obscure

Atmosfera e încinsă:

Unii pun condiţii dure

Alţii stau cu mâna-ntinsă!

Gh. ISPĂŞOIU

 

Canoanele românului

 

Atâţia ani, batjocorit

S-a închinat la Răsărit

Iar astăzi, umilit, supus,

Îngenunchează spre Apus.

Valerian LICĂ

 

Bunicul

- Copiii - zice cu blândeţe -

Îmi trec adesea pragul

Dar sprijinul la bătrâneţe

Rămâne tot toiagul.

Victor MACAREVICI

 

Aşa-i românul

 

Respectându-ne rutina

De-a vota inconştient

Am ales din grâu neghina

Şi-am făcut-o Parlament.

Gh. ŞCHIOP

 

Bancherul român

 

E omul zilei, integral,

Că e de-al nostru, mioritic,

Cel ce-a pornit c-un capital...

Politic!

N. MIHU

 

Antimioritică

Ciobanii n-o mai duc ca-n Rai

Şi-ncep ca să priceapă

Că nu sunt "pe-un picior de plai"

Ci c-un picior în groapă.

Ştefan-Cornel RODEAN

 

Patimile Justiţiei

 

Mari medici, muncind în zadar,

Trecând peste pragul ruşinii,

Au dus-o la veterinar

Văzând c-are... orbul găinii.

Valentin DAVID

 

După alegeri

 

Văd viitorul ca prin ceaţă

Iluzia-i demenţială

Când apa iute o îngheaţă

Minciuna prezidenţială.

Dan CĂPRUCIU

 

Revelionul pensionarilor

 

Se organizează bine

Depăşind orice agapă

Că din iarna care vine

Nu ştiu câţi din ei mai scapă.

Gavril MOISA

 

Olteanul şi munca în echipă

 

Olteanul nostru, nicio clipă

Nu lasă pentru altul cheful

Şi munca dură, în echipă,

La care el să fie şeful.

Alexandra MIHĂEŞTI

 

Colind neinspirat

 

Cum sunt vecinei amorez

M-am dus cu steaua în colind

S-o văd, în braţe s-o cuprind

Şi am văzut... dar stele verzi.

Ion RĂŞINARU

 

Posibil

 

Păstorel aşa ar spune

Cum îl ştiu mereu pe fază:

"Fii deşteaptă, naţiune,

N-a zis nimeni să fii trează!"

Mihai MOLEŞAG

 

Rugă unui confrate

 

Când iarna bate iar la uşă

Ca duelist de modă veche

Să nu-mi arunci doar o mănuşă

Te rog, aruncă-mi o pereche!

Gh. CONSTANTINESCU

 

Telegramă

M-au trecut subit fiorii:

"Mama soacră decedată"

... Şi-au venit colindătorii:

"O, ce veste minunată!"

Ioan TODERAŞCU

 

Ultima rugăminte a unui beţiv

 

În loc de alte rugăciuni,

La pomenirea funerară,

Să-mi facă popa rugăciuni

La fiecare cârciumioară.

 

Procesomanul (epitaf)

 

Potolit aşteaptă-n humă

Judecata de pe urmă.

 

Unui somnoros (epitaf)

 

Zicea un ins, pe bun motiv,

Că doarme-acum, definitiv.

 

Avansare, înainte!

 

Singura mea avansare

Mi-o făcu o taxatoare.

I. MĂRGINEANU

 

Abstinentul

Când medicul mi-a zis cu al lui har

Că pot să beau la masă un pahar,

Eu m-am gândit îndată-n mod expres

Că o s-ajung ca să mănânc mai des,

 

Deci, respectând reţeta dată

Mănânc la un local cu plată

Sau orişiunde-aş poposi,

Chiar şi de zece ori pe zi.

 

Nevasta-mi zice ca să las paharul

Că el îmi este adversarul,

Şi-n vodcă-o să-mi îngrop trecutul.

 

Eu de mâncat, mă pot abţine,

Dar de băut, cred c-ar fi bine

Să las paharul, nu şi conţinutul.

N. MIHU

 

D-ale cui aceste case

 

D-ale cui aceste case

Florile dalbe

D-aşa nalte, minunate,

Florile dalbe

Prin afară văruite,

Prin-năuntru zugrăvite.

Zugrăvite, visuri scrise,

Visuri scrise, mese-ntinse.

Dar la mese cine şade?

Şade gazda cestor case.

Nu şade, ci mi se-nchină

C-un pahar de vin în mână.

Mâna dreaptă pe-o găleată

Din găleată ce răsare?

Busuiocul popilor,

Izma creaţă-a babelor,

Şi rugii uncheşilor:

Trandafirii flăcăilor,

Şi scaieţii fetelor.

 

Moş Crăciun

 

Moş Crăciun cu barba albă, moş Crăciun cu traista plină,

Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele,

Azi la noi în sat te-aşteaptă toată casa cu lumină,

Cu colinde şi cu cântec şi cu crai ceteţi de stele.

 

Tu te furişezi în taină pe la fiecare poartă,

Cu păşirea ta tiptilă nu laşi urme pe zăpadă,

Dar te simte-ntreg cuprinsul oropsiţilor de soartă,

Când laşi binecuvîntarea peste capul lor să cadă.

 

Tu cobori şi-n sara asta, tu cobori ca totdeauna,

Pe pămîntul greu de rele, sol bătrân de gânduri bune,

Şi-nveşmînţi c-un văl de pace răzvrătirea-nviforată…

Cum te-aşteaptă-n sat la mine!… Du-te, du-te, Moş Crăciune…

 

De nu ţi-o fi peste mînă treci şi pe la casa noastră,

Biata mama-ngîndurată azi e singură la masă,

Tu măcar o rază-n suflet îi trimite pe fereastră,

Cînd vezi neatins şi vinul şi colacul de pe masă.

 

Apoi pleacă, Moş Crăciune… pe oriunde-şi duce darul

Bătrîneasca şi cinstita şi curata noastră lege;

Numa-n lumea mea străină nu-ncerca să treci hotarul,

Căci şi inima şi casa ţi-s închise-aici, moşnege!…

Octavian GOGA

 

Nu mă satur să privesc

 

Nu mă satur să privesc

florite câte-nfloresc.

Nu mă satur până mor

să mă mir de taina lor.

 

Să mă mir de ce răsar

lacrimi de mărgăritar

Să mă mir de unde vin

psalmii florilor de crin.

 

Nu mă satur să privesc

florile câte-nfloresc,

fiecare-n alt veşmânt

tors în taină din pământ.

 

Fiecare cu alt chip

tors din lut şi din nisip

Fiecare cu alţi fiori

cu alt parfum, alte culori.

 

Nu mă satur să privesc

florile câte-nfloresc,

să privesc şi să sărut

mâna care le-a făcut,

 

Mâna care le-a presărat

peste-o lume de păcat

peste-o lume de noroi

pentru tine... pentru noi.

Costache IOANID

 

Din Arhiva Tribunei

 

1975, str. N. Bălcescu, Raliul "Steagul Victoriei şi victoria socialismului", la start (foto Fred NUSS)





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

ADR CENTRU

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Licitatie publica

accentmedia