Tribuna
PNL
Reveniri la monumente uitate
Biserica Minoriţilor din Sibiu - monument pe LMI 2004, demolat în 1987 (I)
Biserica Minoriţilor din Sibiu -  monument pe LMI 2004, demolat în 1987 (I)

Pe Lista Monumentelor Istorice, elaborată în anul 2004 de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice (INMI), de pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor, în municipiul Sibiu, pe strada 9 Mai Nr. 75, se află un monument istoric de categorie B, datat la secolul al XVII-lea şi “transf. în 1926”. Are codul SB-II-m-B-120120 şi este identificat ca fiind “fosta biserică a minoriţilor”1. Evident că, la bogăţia monumentelor de categorie A din Sibiu de pe aceeaşi listă, la şi mai marea bogăţie de monumente care nu se află pe nici o listă şi care îşi aşteaptă clasarea (sau demolarea), un obiectiv “B-series” (ca în cinematografie) atrage mai puţin atenţia, mai ales când nu se află pe traseele standard ale ghidajelor turistice, din cauza distanţei sale relativ mari faţă de centrul istoric (adresa pomenită în LMI o situează undeva în apropierea gării), din cauza lipsei de spectaculos arhitectural şi din cauza... inexistenţei sale la acea adresă. Ba am îndrăzni să spunem că nici adresa nu mai există.
Biserica Minoriţilor, sau, în fine, “fosta”, aşa cum ne spune aceeaşi LMI, este “fostă” din toate punctele de vedere. A fost demolată în 1987, în timpul unor tentative de “sistematizare” a Oraşului de Jos. Pe locul ei se află acum, aoproximativ, un maidan între două străzi, cu până nu de mult, un chioşc de casete cu muzică populară cu un grafitti “Adrian Copilul Minune”, carosabilul străzii Constituţiei şi un bloc de locuinţe. Dar, după cum am văzut, Biserica Minoriţilor trăieşte încă în memoria Direcţiei Judeţene de Cultură Sibiu (care, anterior elaborării LMI în 2004, a trimis “situaţia” la Bucureşti) şi, pe filieră directă, în a INMI, de pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor. Trecem peste faptul că lista este “expirată” de anul trecut şi că trebuia elaborată, conform legii, una nouă, deoarece s-a depăşit termenul de “valabilitate” de cinci ani şi vom încerca să “recuperăm” ceea ce a mai rămas, din punct de vedere al informaţiei, din ceea ce a fost Biserica Minoriţilor.

*

“Minoriţi” este denumirea sub care mai sunt cunoscuţi călugării romano-catolici din ordinul Fraţilor Minori Conventuali (OFMConv). Denumirea aceasta, sau “franciscani negri” a fost răspândită în spaţiul austro-ungar şi german, din cauza hainelor de culoare neagră purtate de aceştia, după suprimarea lor din perioada domniei napoleoniene. Li se mai spunea şi “fraţii gri” în spaţiile anglo-saxone, după haina de culoare grei, considerată ca fiind culoarea originară a îmbrăcămintei Sf. Francisc din Assisi, fondatorul ordinului. Menţionăm că la Sibiu a funcţionat şi structura fenimină a ordinului franciscan, respectiv cel al călugăriţelor clarise.
Biserica Minoriţilor, sau cea a “călugăriţelor gri” (“Grauen Nonnen”2) este atestată documentar la 13 iulie 1300, când, Petru, episcopul Transilvaniei, şi, în paralel, capitlul de Alba Iulia, adeveresc testamentul Elisabetei, văduva greavului Herbord din Vinţul de Jos, care face donaţii în bani (mărci) unor mănăstiri din Alba-Iulia, Vinţ, Cârţa, Sighişoara şi Sibiu. În cazul Sibiului, se face referire la  mănăstirea dominicană, situată la intrarea în oraş dinspre Guşteriţa, şi cea a minoriţilor: “quinque marcas fratribus predicatoribus de Cybinio ad opus ecclesiae sanctae crucis, quinque marcas fratribus minoribus de eodem ad opus ecclesiae sanctae Elisabeth” (cinci mărci fraţilor predicatori - dominicani, n.n. - din Sibiu, de vizavi de Biserica Sfintei Cruci, cinci mărci fraţilor minoriţi din acelaşi loc, de vizavi de biserica Sfintei Elisabeta”.3 Localizarea se află deasupra oricărei îndoieli, Biserica Minoriţilor aflându-se pe vechea uliţă Elisabeta, peste drum de biserica cu acelaşi nume, demolată la finele secolului al XIX-lea. Acum, pe acest loc, se află Clubul Copiilor şi Elevilor.

Biserica minoriţilor măsura 51 m lungime în interior, avea fundaţii groase de 1,60 m, iniţial construindu-se doar corul. Ulterior, i s-a mai adăugat o navă laterală şu un turn. Era fortificată, contribuind la ansamblul militzar defensiv din zona Porţii Elisabeta. Construcţia a fost deteriorată în timpul atacurilor armatei turce din anul 1438, comunitatea franciscanilor nemaiputând să o repare complet până la alungarea ei din oraş, odată cu adoptarea Reformei de către naţiunea săsească, în secolul al XVI-lea.
În secolul al XVIII-lea, aici funcţiona prima manufactură de mătase din Sibiu (1788), iar clădirea este transformată, adăugându-i-se un acoperiş care ulterior va fi şi mansardat. În secolul al XIX-lea este compartimentată şi transformată în locuinţă, iar acoperişurile construcţiilor ulterioare de la stradă o acoperă aproape complet. Devine monument istoric, este menţionată în ghidurile oraşului, dar în aprilie 1987 construcţia este declasificată de  pe lista monumentelor şi începe demolarea sa, deşi Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste sugerează păstrarea ei. Săpăturile arheologice se fac sub presiunea buldozerului şi excavatorului (sotuaţie reîntâlnită în Sibiul anului 2006) şi, implicit, o documentare temeninică asupra structurii zidurilor,  sau a posibilelor urme de pictură de pe pereţii fostei Biserici a Minoriţilor nu se mai poate face. Utilajele socialismului rad de pe faţa pământului construcţia celei mai vechi mănăstiri rămase în picioare de dinainte de  1300, distrug şi claustrul şi răvăşesc mormintele călugărilor. Nu ştim cum s-a justificat acest act în scriptele comuniste locale, dar un lucru e cert. Biserica Minoriţilor nu mai este.



comentarii
15 comentarii

Problema NU ESTE ATAT DE SIMPLA.
Potrivit textului din 1300, donatia Elisabethei nascuta von Kelling (Calnic) si acum vaduvita..aici citat:
[...fratribus minoribus de eodem ad opus eeclesiae Sanctae Elisabeth[...] este vorba la Biserica Minoritilor de BISERICA STA. ELISABETHA, daramata in sec. XIX!, cea colt Eilsabethgasse/Str.Elisabetha/9 Mai cu Salzgasse/Strada sarii/Constitutiei.
DECI E CLAR..MINORITII (franciscani, BARBATI aici sunt fratres) sunt la STA ELISABETHA.
Aceasta cealalta Biserica,daramata 1987, apartinand de ALT ORDIN eventual, poate insa de none, franciscane, none cenusii? (nu prea am incredere nici in Fabini, nici in Niedermaier de data asta..se impiedica in sfintii catolici, ei luteranii) este mereu confundata de bibliografie cu cealalta.
Toata bibliografia le amesteca , de nu mai stii care, ce..
STIM, insfarsit, ca aici a existat si mult cautata CAPELA ST. JOHANNES, langa podul care trecea peste santul de langa zid.(aici fac mea culpa, acum mi-am revenit si corectez ce afirmam inainte, ca n-ar fi existat pod aici).
Mai stim ca undeva au existat calugarite franciscane, nonne cenusii..Multi le localizaeaza aici..N-am nimic impotriva..dar atunci aceasta BISERICA SEPARATA, daramata in 1987, nu este STA. Elisabetha, cea cu BARBATI calugari, fratribus minoribus, minoriti..
DAR indiferent ce ordin ar fi fost, si aceasta biserica trebuie sa fi avut un patrocin.
Si cred ca l-am gasit...sasii luterani, care nu o prea au cu sfintii, ci direct cu Dumnezeu...se impiedica mereu de nume pe aici si nu stiu de unde sa-l ia...
E vorba de pe aici, strtr. Ampere sau Hurmuzachi..s-au numit: 1484 Krotengassen, 1626 Gross Krittengass, Graettengass..NU vine de la broasca, (Kroete) ci de la MARGARETHA. mai precis Sta. Margaretha. Si avem aici Grosse Margarethengasse/Str. Margaretha cea mare, Kleine Margarethengasse/Str. Margaretha cea mica..UNA LANGA ALTA...

EU SPUN si SCRIU: aceasta Biserica daramata in 1987, Biserica de manastire (probabil calugarite) AVEA PATROCINUL STA. MARGARETHA...

TOT E CEVA..dupa cateva sute de ani...avem Sta. Margaretha si la Medias..si in mai multe locuri..

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
28.08.2010 18:20
Ce-am vrut sa subliniez:
Aceasta Biserica daramata 1987 este OFICIAL DENUMITA FALS Biserica Manastirii Minorite.
Manastirea Minorita (calugari= Fratribus Minoribus) avea biserica Sta. Elisabetha..

Simplu
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
28.08.2010 18:31
realitatea,arata doar compatibilitatea conjuncturala,indiferent despre ce este vorba,iar confuzia este cea mai cea manea....
popa prostu
28.08.2010 20:17
Greseala a pornit de la traducerea din latina. "ad opus" nu inseamna "vizavi" ci reprezinta existenta unei relatii intre doua parti. Deci practic se vorbeste despre fraţii predicatori dominicani de la Capela Sf. Cruci si despre fratii minoriti de la Biserica Sf. Elisabetha.
Bineinteles ca nu sunt de acord nici cu ipoteza d-lui Georg privind biserica demolata in 1987 ca fiind Sf. Margaretha. Cert este ca biserica demolata a fost ridicata dupa Sf. Elisabetha si nu ar fi exclus sa fi apartinut tot calugarilor minoriti
mb
29.08.2010 10:31
@mb [...] si nu ar fi exclus sa fi apartinut tot calugarilor minoriti.
Tot fratres= barbati?
ATUNCI AR FI EXCLUS..doar daca franciscane=nonne, femei..ar fi acceptabil.
Si aceasta excludere nu-i o simpla Ipoteza sau parere.
pentru ca ar fi prima data in istoria europeana cand unul si acelasi ORDIN exempt(subordonat numai Vaticanului, nevand NIMIC cu ORASUL) ar avea DOUA SEDII, respectiv DOUA Manastiri sau doua BISERICI in aceeasi localitate..mai precis, fiind exempte, nu IN localitate, ci pe langa, EXTRA MUROS.

Biserica acasta 1987 daramata apartine fie altui Ordin, fie daca St. Franciscus, atunci nu Fratres/barbati, ci nonne/calugarite...fie si none cenusii, IPOTEZA istoriografiei locale.

Si Biserica, de aici, de fapt nici macar direct la Strada 9 Mai Nr.75, ci mai in fundal, apartinand deci de Ampere sau Hurmuzachi repet, a purtat patrocinul STA. MARGARETHA,

toponimica INSISTENTA (2x) a strazilor de aici: GROSSE MARGARETHENGASSE + KLEINE MARGARETHENGASSE spune totul.

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
29.08.2010 13:27
Teoretic, DA, este posibil sa se fi numit Sf. Margareta asa cum este posibil sa fi avut oricare alt hram. Am vrut sa zic ca nu este bine sa ne pronuntam ca ceva este sigur, cat timp nu exista dovezi clare in acest sens. Denumirea strazii nu o pot considera o dovada solida pentru ca strada respectiva poarta aceasta denumire doar din sec. XVIII
Legat de biserica demolata, sunt de acord ca este putin probabil ca acelasi ordin sa dispuna de doua lacasuri de cult in acelasi loc. Este o tema serioasa de cercetat in continuare
mb
29.08.2010 14:01
1484: Krotengasse= dialectal-sasesc=Margarethengasse
1626: Gross Krittengass. Graettengass(Strada lu'Grete)

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
29.08.2010 15:14
Nu sunt convins si iata de ce: biserica demolata era situata pe 9 mai (exact opusa bisericii Sf. Elisabetha, cladirile de pe latura bisericii au fost ridicate mult mai tarziu, initial biserica era cu latura la strada), dar nu este gresit sa se spuna ca a fost situata intre actuala strada Hurmuzache (fosta Kleine Margarethengasse) si fosta strada Ampere (pe vremuri Knopfgasse)
Strada care in 1484 se numea Kr
mb
29.08.2010 18:35
Am gasit raspunsul: pana la inceputul secolului XVI exista in Sibiu o fraternitate a Sfintei Ana; Strada de langa biserica demolata (actuala strada Hurmuzache) s-a numit din sec. XIX Annagasse, in cinstea acestei fraternitati. Deci biserica de pe strada respectiva nu putea fi decat biserica ridicata de aceasta fraternitate, biserica Sf. Ana, biserica ramasa in paragina si nefolosita prin disparitia cultului.
mb
30.08.2010 11:05
Cu ultimul raspuns ati nimerit-o, in ceea ce priveste identitatea Annagasse=Kleine Margarethengasse=Hurmuzache.
Annagasse s-a numit STABIL de la 1872.
Clar ca stirea o iau dupa Sigerus, Chronik Hermannstadt. 1930, pg. 79.
Si el mentioneaza in legatura IPOTETICA cu aceasta Fraternitas Sta Anna care mai exista inca la inceputul saec.XVI.
DAR: pana atunci, ca alternativ sau nu cu Sta Anna.. pana la 1872 exista STABIL Kleine Margarethengasse, fie si cu variantele DIALECTALE.

Stadtplan 1751: Kleine Kroetengasse.(de la Groeten/Greten/(Mar)G(a)RETEN=Grete)

Reisekalender(Calendar Turistic?!)1790: Kleine Margarethengasse.

Stadplan 1845: Kleine Margarethengasse.

Ca Fraternitas Sta. Anna a functionat in aceasta Biserica de Manastire Sta. Margaretha ESTE PROBABIL...
Dar ca Fraternitas Sta. Anna ar fi contruit O BISERICA..si mai ales atunci EXTRA MUROS (tipic ptr. Manastiri, care NU AU NIMIC de-a face cu ORASUL si CETATENII)...exclud..NU AVEAU DREPTUL...eventual insa cu DEROGARE si APROBARE DIRECT DE LA VATICAN. dar aici s-ar fi interferat dreptul VATICAN (ecleziastic) cu DREPTUL ORASULUI= CIVIL+REGAL), ceea ce nu ar fi fost admis.
Si in Ulm exista o Sta.Annagasse, exact cu o CONGREGATIE Sta. Anna..dar nu cu Biserica Sta. Anna, ci cu o fosta Biserica de Manastire, nu-mi vine acum in minte patrocinul....tot exempta si atunci extra muros..

Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
30.08.2010 14:08
TOT PERIMETRUL intre Grosse Margarethengasse/Liviu Rebreanu - Wagnergasse/Rotarilor -Kleine Margarethengasse/Annagasse/Hurmuzachi -Elisabethgasse/Strada Elisabetha/9 mai apartinea initial de
CURTEA MANASTIRII
cu cimitir,cladiri, dependinte, Biserica Sta Margaretha, gradina...
TOATE erau EXTRA MUROS INITIAL si trebuie sa fi avut zid-de-incinta separat, care apoi a fost integrat partial in zidul ORASULUI.

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
30.08.2010 14:56
Va inteleg iritarea.
DAR Kroetengasse NU vine de la Broasca.
Etimologia Kroetengasse= Margarethengasse NU IMI APARTINE.
Este data clar si explicativ de catre Emil Sigerus 1930 la pagina citata.DE ACOLO O AM. Ca s-a pierdut dupa Reforma Luterana sensul si oamenii au folositi-o particular si cu sensul de broasca (are o ironie inerenta si atrage imediat) nu contest.
Etimologia o prezinta pe larg mai tarziu Arnold Pancratz in lucrarea lui explicativ-etimologica Die Strassen von Hermannstadt..parca anul 1936, deci dupa Sigerus aici citat.
DAR AVETI acest Sigerus Chronik, TRADUS IN ROMANESTE..
Ca traducatorii au redat tot textul..nu am de unde sa stiu.
Am incercat sa copiez textul, dar daca stau mai mult, mi se inchide serverul si se pierde scrisul. Incerc sa-l dau separat, deci tot ce voi da, e din Sigerus, pancratz nu am.

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
30.08.2010 18:57
Sigerus, Chronik Hermannstadt, 1930, S. 89:
Margarethengasse 1872..
Steuerregister 1484:Krotengassen.
Nachbarschaft-Artikel 1626: Gross Krittenfgass; Graettengass.
Teilungsportokoll 1637: In der der grossen Kretengass.
Teilungsprotokoll 1638: Grosse Kritengasse.
Teilungsprotokoll 1643: Grosse Gretengasse.
[....] mai sunt, dar le-am citata deja.

Explicatia:(SIGERUS, nu eu!)
Margareth saechsisch: Grit, daher saechsisch Gritengass,
woraus dann Kritengasse - -
Kroete saechsisch: Krit -und schliesslich Kroetengasse ward.

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
30.08.2010 19:09
DIMENSIUNILE unei cetati:
Verificati pe sibiul.ro/forum/Sibiul Vechi/ Planuri Cibinium..
Luati planul 1845, acolo e cel mai clar..
Am comparat perimetrul ocupat eventual de aceasta manastire (deja construite case, clar..cu cel al teritoriului Manastirii Minorite cu biserica sta Elisabetha, apoi cu noau manastire Dominicana (apoi Ursuline), cu cel al calugarilor Franciscani..si toate sunt cam egale.. Inca cel mai mult il au prin extensie Ursulinele.. cu gradina nonnelor, aproape toata Piata Verzelor (Parcul Tineretului).

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
30.08.2010 19:32
Sa nu se inteleaga cumva ca as afirma ca INTREG PERIMETRUL ocupat de o Manastire ar fi fost imprejmuit cu ziduri..Nici vorba..dar mai sunt si gradini libere, livezi, si mai ales multe mlastini..

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
31.08.2010 00:14
Din aceeasi categorie
Sibiu Guitar Meeting

qhouse sibiu

Publica anunturi

Palatul Brukenthal Avrig

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia