Aluminiul poate fi toxic dacă se inhalează în creier. Multe dintre simptomele intoxicaţiei cu acest metal sunt similare cu cele ale bolii Alzheimer şi ale osteoporozei.
Intoxicaţia cu aluminiu poate provoca tulburări gastrointestinale, dureri acute, rahitism, nervozitate, anemie, dureri de cap, disfuncţie hepatice şi renale, tulburări de vorbire, înmuierea oaselor, dureri musculare.
Acumularea de săruri de aluminiu în creier poate duce la leziuni cerebrale şi reducerea facultăţii mintale.
Cel mai periculos compus este fluorura de aluminiu care se foloseşte la tratarea apelor din instalaţiile casnice.
Aluminiul este cel mai abundent metal care se găseşte în pământ. El poate fi absorbit prin plămâni, piele şi ţesăturile corpului.
El poate fi întâlnit în aproape toate alimentele, în apă, medicamente contra durerilor antiinflamatorii, a produselor pentru duş.
Aluminiul este un aditiv care se pune în praful de copt folosit la procesarea alimentelor. Aluminiul se găseşte în pasta de dinţi cu fluor, în sere, în cele ambalate cutii de aluminiu.
Pentru determinarea nivelului de aluminiu din corp se face analiza firului de păr. Se recomandă o dietă bogată în fibre, rădăcini de brusture, ginseng, ginko biloba, echinaceea (nu se recomandă în bolile autoimune).
Acestea elimină toxicitatea metalelor grele şi a radiaţiilor.
Nu folosiţi ustensile de bucătărie din aluminiu!
Bibliografie: "Nutriţie şi biotratamente" - Phyllis Balch