* Într-o vreme în revista Dilema veche avea o rubrică interesantă inginerul electronist Valeriu Nicolae Ciolan, un tip inteligent, şcolit prin străinătate, ţigan ca etnie. Într-o perioadă a făcut şi politică, ajungând ministru secretar de stat  . Apoi a dispărut de pe firmament. Întrebat de ce, a răspuns cinstit:" Se pare că nu am stofă de politician. M-am gândit că politica mă face nefericit şi am renunţat. "În prezent se ocupă de copiii din cartierul Ferentari, încercând să-i facă oameni utili societăţii. "Românii trebuie să reînveţe să muncească în ţara lor, nu în lume, pentru alţii. "Are perfectă dreptate. * Cum dreptate are şi jurnalista Selma lusuf când scrie franc: "Ţara asta arată descleiată. Ruptă şi împrăştiată anapoda între gări afumate, câmpuri neîngrijite şi mirişti care ard, şan­ţurile pline de gunoaie/.../"Da, dar ţara asta a noastră arată aşa din cauza locuitorilor ei, indolenţei şi nepăsării. O mare vină au chiar cei care conduc, cu lozincile lor mincinoase despre libertate, democraţie, globalizare, America-n sus, America-n jos, NATO, UE, Schengen, război, înarmare şi alte bazaconii. Bag de samă că politicienii sunt mai preocupaţi de alegeri decât de agricultură şi de mâncarea românilor. * Cenaclul umo­riştilor sibieni "Nicolaus Olahus" are un nou vicepre­şedinte în persoana medicului Gheorghe Şchiop, care îl înlocuieşte pe prof. Sever Purcia, care a luat drumul Germaniei. Alegerea e bună, doctorul fiind între cei mai activi membri, prezent regulat şi în paginile revistei "Epigrama" de circulaţie naţională. * În urmă cu vreo 80 de ani, generalul Charles de Gaule decla­ra mândru: "Noi, francezii, suntem înainte de toate un popor european de râsă albă, de cultură greacă şi la­tină şi de religie creştină". Dacă ar ieşi acum din mormânt s-ar îngrozi ce-a ajuns poporul francez îm­pânzit de magrebieni, de musulmani, de evrei, cu zeci de sinagogi şi de moschei, rod al globalizării. Şi nici în celelalte ţări europene situaţia nu-i mai roz. * Alex Ştefănescu, critic literar din gaşca lui Nicolae Manolescu, l-a întrebat cu tentă de insultă pe Theodor Paleologu care-i opera lui. Acesta, în stilul personal i-a dat răspunsul pe care-l merita: "Să ştiţi că a purta numele Paleologu este deja o operă". Noblesse oblige. * "Noi, românii, suntem o lume în care nu se face ori nu se gândeşte prea mult , ne putem mândri că cel puţin se discută foarte mult". Zicea Caragiale în urmă cu un secol. După 100 de ani suntem la fel, dacă nu mai rău. Asta-i democraţia românească: vorbăria în doru lelii. * Zice că drojdia de bere este "o adevărată colecţie de vitamine". De vreo 60 de ani mă...vitaminizez şi în afară de burtă şi de buci n-am aflat binefa­cerile, dar nu mă las. * Nicolae Sălişteanu mi-a trimis câteva catrene. Nu-s grozave. Iată un eşantion: "Viaţa este complicată (Nu se ştie niciodată/Vom putea noi oare mâine/Să ne cumpărăm şi pâine? * În diferite perioade, România a avut politicieni de calitate. Unul dintre ei a fost dr. Petru Groza, în vremuri tulburi şi a ştiut să fie diplomat, sfetnic de taină al lui Gheorghiu-Dej, mediator cu regele Mihai şi cu Stalin. Avea şcoală, avea farmec în relaţiile cu femeile. Citiţi cartea "Petru Groza, ultimul burghez" de Liviu Bîtfoi şi vă luminaţi. Pe mine m-a cucerit.