Numărul pe luna martie curent al periodicului independent de orientare naţional-creştină "Puncte cardinale" - ajuns în al 20-lea an de apariţie neîntreruptă - se deschide cu articolul "Chestiunea ţigănească: o rezolvăm sau o ascundem sub preş?", semnat de Claudiu Târziu. Autorul (îşi) pune câteva întrebări pe această temă: "De ce majoritatea cerşetorilor «profesionişti» de pe străzile oraşelor româneşti (dar şi ale unor mari capitale europene) sunt ţigani?; De ce infracţionalitatea în rândul ţiganilor este la un nivel mai ridicat decât în cel al românilor sau maghiarilor (cel puţin aşa reiese din relatările presei)?; De ce gradul de alfabetizare este anemic în comunitatea ţigănească?; De ce ajung atât de puţini ţigani să absolve o facultate, în condiţiile în care au locuri rezervate, fără examen şi fără taxe, în universităţi?; De ce până şi ţiganii foarte bogaţi, cu case uriaşe (şi multe turnuleţe), au o igienă precară? (...)".
Eu ştiu de ce, dar nu spun, ca să nu fiu acuzat de rasism, cum a păţit săracul Teodor Baconsky, ministrul nostru de Externe, care era să-şi piardă postul, pentru că a spus un adevăr!
Din cuprinsul revistei mai semnalăm: Praznicul şi icoana Bunei Vestiri (Răzvan Codrescu), Radu Gyr - 105 ani de la naştere (Răzvan Codrescu), "Cazul" Anania: minciuna are picioare scurte (Radu Preda), Interviu cu Ilie Berghezan, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din judeţul Sibiu (col. rez. Victor Neghină), "Testamentul" lui Grigore Vieru, Cealaltă faţă a exilului (Erast Călinescu), De la neprofesionalism la mistificare (George Enache), Pamfil Şeicaru - aşa cum a fost (Rene Al De Flers).
Între timp, Gabriel Constantinescu, directorul-fondator al "Punctelor cardinale" s-a prăpădit, iar destinul revistei este incert, deşi soţia, fiica şi nepoata lui se vor sili să-i continue opera, împreună cu cei mai apropiaţi colaboratori.