În vreme ce unii huzureau pe terase cu bere pe "promenada" Nicolae Bălcescu, vorbind toţi şi nimeni ascultând, privind după adolescente în pârg şi doamne între două vârste bine conservate, alţii s-au străduit - şi o fac în continuare - să scrie o enciclopedie a ziarelor şi revistelor din ţară purtând numele "TRIBUNA" şi a redactorilor sau colaboratorilor acestora.
În 2016 au apărut două volume: "Tribuna - oameni, fapte, locuri. Sibiu-Arad-Bucureşti, 1884-1918", autor dr. Vasile Crişan, editor Marius Halmaghi, referenţi de specialitate: prof.univ.dr. Pamfil Matei, conf.univ.dr. Mihai Racoviţan, iconografie şi documentare foto: dr. Bogdan Andriescu, Irina Racoviţan, tehnoredactare Nicolae Hodiş, corectură: prof. Voichiţa Biţu, prof. Eugenia Crişan. Este o enciclopedie la care s-a lucrat în echipă, materialul documentar fiind vast, iar organizarea lui, dificilă. De altfel, în "Argument", Vasile Crişan scrie, printre altele. "(...) În plan cultural, TRIBUNA a avut un rol decisiv la înfrângerea exagerărilor latinismului şi la impunerea ideologiei junimiste în rândul românilor din monarhia dualistă (...) Prezenta lucrare reprezintă o abordare enciclopedică şi, pe cât posibil, alfabetică, a fenomenului tribunist în complexitatea sa, atât pe axa timpului, cât şi a diverselor domenii ale impactului acţiunii sale. Autorul şi-a propus ca prezenta lucrare să fie o "lucrare lexicografică", de complexitatea unei enciclopedii, care să poată fi citită ca un roman captivant".
Asta cu "romanul captivant" este cam exagerată exprimarea, fiindcă lucrarea nu are caracteristicile unui roman, ci ale unui dicţionar enciclopedic, cu multe personaje şi personalităţi, cu sumedenie de date şi trimiteri la surse, care, pe un cititor de cărţi... poliţiste (gen Agatha Christie, Arthur Conan Doyle, Raymond Chandler, Georges Simenon, Rodica Ojog-Braşoveanu) îl obosesc, în loc să-l relaxeze. Dar, cele două volume apărute până acum (literele A-L, respectiv M-Z), "acoperind" perioada 1884-1918 şi gazetele cu numele TRIBUNA, care au apărut la Sibiu, Arad şi Bucureşti, sunt necesare şi utile. Iar munca aceluiaşi dedicat cercetării colective nu s-a oprit, continuând cu istoria "tribuniştilor" din ţară şi din Sibiu până în zilele noastre. Ceea ce aş vrea să evidenţieze autorul şi colaboratorii lui este faptul că prima gazetă "Tribuna" a fost cea din 1884-1903, cotidian avându-l ca director pe Ioan Slavici, la Sibiu. Iar dacă e să-i găsim urmaşi (moştenitori) apoi tot Tribuna sibiană ar trebui să fie, nu altele, cum e revista de la Cluj, cu acelaşi nume, care n-are nici profilul, nici periodicitatea pe care a avut-o publicaţia condusă de Slavici. Noi avem şi-o stradă care ne poartă numele, şi-o redacţie pe strada care-i poartă numele unuia dintre redactorii marcanţi ai ziarului de odinioară, George Coşbuc, şi... dacă mai scormonim, mai găsim.