Tribuna
Ochiul şi urechea: "EI m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanţă, dar nu ne-am insultat"
N. I. DOBRA
609 vizualizari
Ochiul şi urechea:

Am citat din Gigi Becali, pe vremea când se bălăcărea cu Mitică Dragomir în văzul lumii. Fraza li se potriveşte, acum, celor doi intelectuali cu apucături de mahalagii, Mircea Dinescu şi Gabriel Liiceanu, care s-au spurcat prin gazete ca la uşa cortului. Liiceanu l-a caracterizat pe Dinescu: "scandalagiu, vedetă, mitocan, poftangiu, un disident care se lăfăie într-un comportament de puşlama ordinară". La care poetul moşier nu rămâne dator, Liiceanu fiind "un conţopist al abjecţiei, un filozof cu mânecuţe de contabil care-şi scoate creionul de după ureche spre a face, meticulos, inventarul obiceiurilor bicisnice şi al deşertăciunilor cu care m-a pedepsit Dumnezeu" etc. Părerea mea este că s-au făcut ambii de căcat, fiindcă şi unul, şi celălalt fac parte din gaşca îmbogăţiţilor după revoluţie: Dinescu, având moşie la Dunăre, obţinută cu certificatul de revoluţionar, iar Liiceanu punând mâna pe fosta editură a Partidului Comunist, Editura Politică, dotată cu tot ce trebuie, pe care a metamorfozat-o în Humanitas, cu librării prin toată ţara, în spaţii obţinute tot pe ochi frumoşi. Bineînţeles că în această lătură s-au băgat şi amicii celor doi zurbagii. Ana Blandiana s-a suit în barca lui Liiceanu, pentru că la Editura Humanitas a apărut cartea ei "Sora lume", în care îl ciufuleşte pe Dinescu. Prietenă de-a lui Gogu Rădulescu, mare mahăr în Partid, Blandiana a fost trecută printre disidenţii vechiului regim fiindcă, în 1980, în volumul cu poezii pentru copii "Întâmplări din grădina mea" a strecurat o parodie la adresa lui Ceauşescu în persoana motanului Arpagic. În 1988, când a fost reeditat volumul, Arpagic iniţial fiind parodiat de noul Arpagic. I s-a dus vestea şi cartea s-a vândut rapid, pe când s-au dezmeticit tovarăşii de la cenzură n-au mai găsit de retras decât câteva zeci de volume din librării. Aşa a ajuns Ana Blandiana mare disidentă înainte de '89 şi mare anticomunistă după. În sprijinul lui Dinescu s-a arătat a fi Theodor Paleologu: "Pamfletul vitriolant al lui Gabriel Liiceanu la adresa lui Mircea Dinescu reprezintă o veste cât se poate de îmbucurătoare: la aproape 80 de ani, directorul Editurii Humanitas nu a pierdut nimic din spiritul său combativ. Când e rost de scandal, hop şi el. De altfel, imprecaţiile sale împotriva lui Dinescu exprimă o veche antipatie". Cei doi pamfletari, îşi amintesc, brusc, fapte şi întâmplări mai vechi şi mai noi: Dinescu spune cum Liiceanu s-a temut să semneze scrisoarea pe care o ticluise şi dorea s-o publice în Vest împotriva lui Ceauşescu, iar Liiceanu îi reaminteşte cum s-a dus la Cotroceni şi i-a cerut lui Iliescu să intervină "unde trebuie" pentru ca, pe harta turismului autohton, să figureze şi un popas al grupurilor de turişti străini la moşia lui de pe malul Dunării etc. Pe mine mă miră nu atât râca dintre cei doi, cât faptul că, deocamdată, prietenul la cataramă al lui Liiceanu, Andrei Pleşu, n-a ieşit la rampă, şi eI fiind printre disidenţii de mucava, aflat cu domiciliul forţat la Tescani-Bacău, în casa memorială a lui George Enescu, în momentul declanşării răzmeriţei la Bucureşti unde a dat fuguţa să prindă şi el trenul noilor puternici ai zilei, Pleşu se află, acum, între ciocan şi nicovală, fiindcă, în 1990, Dinescu a fost cel care l-a propus în postul de ministru al Culturii... O istorioară mai mult penibilă decât hazlie.





comentarii
1 comentarii

Ce sa zic... Uneori vulturiii zboara mai jos decat gainile. Desi nu stiu daca celor doi beligeranti li se potriveste statutul de vultur sau sunt doar niste ulii care sperie orataniile...
15.04.2021 12:56
Din aceeasi categorie
Sevis - din Marginimea Sibiului

Somarest

venactiv

Comunicat de presa policrom

Vacanta Eurotrip
info
Palatul Brukenthal Avrig
PORTAL MEDICAL
Postare anunturi
Licitatie publica

accentmedia