Tribuna
Lumea din televizor

România este singura ţară din lume unde nimeni nu pierder alegerile. Nici măcar celor care nu reuşesc nici sărind să dea cu capul de pragul electoral nu le prea vine să recunoască înfrângerea suferită. Şi dacă se întâmplă să o facă - ce-i drept, cu jumătate de gură - găsesc imediat argumente potrivit cărora pocinogul nu li se datorează: sunt de vină Băsescu, Tăriceanu, ungurii, vremea, experimentul de la Geneva, Iliescu etc.
Partidele de deasupra liniei au întâmpinat sondajele cu aplauze. Până şi domnul Tăriceanu s-a bucurat, probabil pe principiul "nimic e bun?"...
... Iar dacă partidelor consultanţii le-au spus că nu e ok să recunoşti că ai pierdut (în politică, desigur, ei sunt învăţaţi mereu să aibă un câştig), mă întreb uninominalilo cine şi ce le-a spus?
Nicolae Neagu încerca zilele trecute să mă convingă că nu a pierdut ci a câştigat. Ce? Ei bine asta nu am mai înţeles fiindcă am pierdut urma logicii în discursul său stufos.
Îmi dau seama că singura asemănare între politica românească şi cea din Statele Unite este dată de limuzinele cu care circula aleşii şi de aceea nu mă aşteptam ca domnul Neagu (ca să rămân la acest exemplu, valabil, însă, şi în alte cazuri) să sărbătorească alături de Ion Ariton sau Raluca Turcan sau alţii. Fiindcă, ştiţi, se spune că şi scuipatul pătează... Dar putea să spună, simplu, că a pierdut. Alegerile dau învingători şi învinşi. Nu învingători şi aburitori.
Am dat exemplu Neagu, dar, aşa după cum am spus, nu este singurul. Sunt şi alţii care se feresc de cuvinte cu înţeles clar şi preferă cărările dintre vişini. Şi sunt şi alţii care se feresc de cuvinte pur şi simplu.
Când eram copil şi făceam vreo prostie (deci deseori) închideam ochii şi speram ca atunci când îi deschid problema să dispară. La fel fac cei care se deosebesc de dl. Neagu printr-o politică de struţ.
Declaraţiile sau chiar lipsa declaraţiilor este metoda celor aflaţi în situaţie de a se convinge  că, de fapt, nu au greşit cu nimic nici în campanie şi nici în activitate. Şi, deci, nu trebuie schimbat nimic! Trebuie doar aşteptat că peste patru ani cauzele pentru care s-a întâmplat ceea ce, după ei, nu s-a întâmplat să dispară: să uite poporul, să nu mai fie Băsescu, Tăriceanu, ungurii, experimentul de la Geneva...
... Este posibil, totuşi, ca în vreun fel nebănuit, ei să nu fi pierdut nimic. Doar noi!



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Luna arborilor

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Apa Canal
Licitatie publica

accentmedia