Statisticienii - pe care vrând, nevrând trebuie să-i luăm în seamă - au socotit că, în vreme ce un elev francez citeşte aproximativ 50 de cărţi pe an, o treime dintre elevii români nu citesc nici una, iar 62 la sută dintre românii de 25-35 de ani citesc... idem! În schimb... mănâncă! (Intru la librăria Humanitas şi gă sesc 2-3 inşi care răsfoiesc o carte, merg vizavi, la Express - fost Billa, fost Floaş, abia se pot închide uşile de lume hămesită...) * Englezul evreu Simon Sebag Montefiore (n.1965), pasionat de istoria Rusiei, a scris o biografie a lui Stalin. Întrebat dacă a spus totul despre acesta, a răspuns: "Despre cineva precum Stalin nu se poate, cred, să existe o lucrare exhaustivă. Stephen Kotkin (n. 1959, american evreu) scrie o bio grafie de 3.000 de pagini despre Stalin". Despre marii criminali s-a scris întotdeauna mai mult decât despre ... oamenii de ştiinţă geniali. * Zice că, în Statele Unite, circa 200 de persoane mor zilnic din cauza consumului exagerat de medicamente: somnifere, tranchilizante, antidepresive, antiinflamatorii etc. N-au fost puse la socoteală drogurile. Noi murim mai lent, mâncând şi bând otrăvurile din magazinele alimentare, pe care nu le mai verifică nimeni. * Continuă procesul dintre David-Laura, copiii cei mari ai lui Johnny Hallyday, pe de o parte şi Laeticia, ultima soţie a cântăreţului, pe de altă parte. În timp ce David (52 ani), căsătorit cu Alexandra Pastor, fiica unui milionar din Monaco, n-o duce rău cu banii, Laura (35 ani) este mai strâmtorată şi-ar avea nevoie de ceva din moştenirea tatălui, numai că acesta, prin testament, i-a lăsat şi datorii şi ave re, celei care l-a răbdat până la moarte. Sfatul meu e ca fiecare să trăiască din ce câştigă prin propriile forţe, să nu dorească moartea şi moştenirea "unchiului din America". Banii câştigaţi uşor, uşor se şi risipesc. * Un renumit brutar pe nume Eric Frechon declara re cent: "Pâinea este simbolul artei de a trăi a francezi lor, este primul aliment care nu lipseşte de pe masa lor, după care urmează untul. De aceea, acestea două trebuie să fie de calitate". La noi, în ultima vreme, pâinea are gust de talaş, iar untul miroase a săpun de rufe. * Actriţa Nicole Calfan (n. 1947) povesteşte că, în 1974, a jucat într-un film cu Ava Gardner şi Dirk Bogarde. Ea avea 27 de ani, o cvasinecunoscută, el, 53 de ani, un star. Mare i-a fost dezamăgirea, când s-a îndră gostit de el: "S-a născut între noi o iubire platonică, fiindcă lui Dirk îi plăceau băieţii!" Încă nu m-am dumirit de ce mulţi actori, politicieni, cântăreţi britanici sunt homosexuali, pentru că englezoaicele nu sunt cele mai urâte femei din lume... * Christian Johann Heinrich Heine (1797-1856), descendent dintr-o familie evreiască de comercianţi şi bancheri, pregătit să urmeze acelaşi traseu, a devenit unul dintre cei mai importanţi poeţi germani, deşi nemţii l-au repudiat şi a trăit în Franţa. El a spus că "Unica frumuseţe pe care o cunosc e sănătatea" şi-a mai pus o vorbă în gura unui personaj din piesa Almasor: "Acolo vinde se ard cărţi se vor arde, până la urmă, şi oameni". S-a întâmplat tot în Germania lui natală. (La noi, deocamdată, n-am ajuns până acolo.)