Tribuna
Jidvei
Agenda vieții spirituale
Gh. DOBRIN
644 vizualizari
Agenda vieții spirituale

Suntem în săptămâna a 35-a după Rusalii. A mai rămas o singură săptămână până la Postul Mare. În vederea pregătirii noastre pentru nevoinţele postului şi pentru împăcarea noastră cu Dumnezeu, Biserica a rânduit în această săptămână să citească pericopa evanghelică de la Matei (cap. 25, versetele de la 31 - 46) prin intermediul căreia ne zugrăveşte tabloul Înfricoşătoarei Judecăţi. Mântuitorul ne vorbeşte despre modul în care va avea loc Judecata viitoare sau finală. Această învăţătură de bază a credinţei noastre ne spune că faptele noastre, gândurile, cuvintele, singura zestre pe care o luăm cu noi din această lume vor fi cântărite şi apreciate cu ocazia Judecăţiii finale.

Sf. Scriptură ne descoperă faptul că prima judecată se va face sufletului îndată după moarte, cum putem vedea din pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr. Sufletul omului drept are parte de fericire îndată după moarte, precum a celui mort în păcate are parte de pedeapsă. Dar nici fericirea celor drepţi şi nici osânda celor păcătoşi nu sunt definitive. Adevărata şi definitiva judecată va avea loc după cum ne învaţă Mântuitorul, după învierea trupurilor, când Fiul lui Dumnezeu va veni a doua oară pe pământ. Nu va mai veni în chip smerit ca prima oară, ci în chip preamărit, pe norii cerului înconjurat de îngeri. Acum va veni să judece lumea. După cum ştim, viaţa fiecăruia dintre noi este un dar de la Dumnezeu, o chemare a noastră de la neexistenţă, la existenţă făcută dintr-o iubire absolută. Dumnezeu practic cheamă la viaţă din iubire, ne cheamă să ne bucurăm împreună cu El în comuniunea iubirii. Aceasta este chemarea noastră încă de la creaţie, să iubim. Să iubim în primul rând pe Dumnezeu Creatorul, Cel care ne-a adus la viaţă, apoi pe aproapele nostru, care este şi el chip al lui Dumnezeu.

De altfel, iubirea a fost porunca cea nouă, adusă de Mântuitorul, în care se sintetizează toată legea şi proorocii. Iar Sf. Ev. Ioan, apostolul iubirii, ne avertizează că "Dacă cineva iubeşte pe Dumnezeu, iar pe fratele lui îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu pe care nu L-a văzut, nu poate să-l iubească".  (l Ioan 4,20). De aceea, barometrul sau unitatea de măsură a iubirii de Dumnezeu este iubirea de aproapele, care va fi avută în vedere de Mântuitorul la Judecata finală. Aceasta va fi o judecată a faptelor, căci va zice: " Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu... căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau, străin am fost şi M-aţi primit, gol am fost şi M-aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi M-aţi cercetat, îmn temniţă am fost şi aţi venit la Mine." Deci întrebările judecăţii sunt întrebări despre iubire concretă, materializată în fapte. Dumnezeu nu ne cere o iubire teoretică, ci o o iubire practică, reflectată în slujirea aproapelui nostru, rodul iubirii sunt faptele bune, iar acestea sunt măsura vieţii.





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Infinity Ink. Photography

Comunicat de presa

Vacanta Eurotrip
info
Publica anunturi
Licitatie publica

accentmedia