Sala Festivă a Bibliotecii Judeţene ASTRA a fost, miercuri seară, punctul de întâlnire al iubitorilor de frumos, de artă, al celor care au vrut să îşi amintească de realizările pictorului Octavian Smigelschi. În întreaga sală au fost expuse mai multe picturi de mari dimensiuni care poartă semnătura lui Smigelschi, un autoportet al pictorului, dar şi alte documente luate din arhiva Mitropoliei. S-a vorbit, timp de două ore, despre pictorul Octavian Smigelschi. S-au spus multe, unele ştiute, altele total necunoscute pentru cei din sală, care au ascultat, au râs, au aplaudat şi au încuviinţat în nenumăratele rânduri în care s-a spus că lui Octavian Smigelschi nu i s-au acordat meritele cuvenite în spaţiul cultural românesc. Organizatorul evenimentului şi autorul volumului lansat, Alexandru Chituţă, a avut alături mai mulţi invitaţi speciali, printre care dr. Iulia Mesea, Silviu Borş, directorul Bibliotecii Judeţene ASTRA, dr. Onuc Nemeş, prof. univ. Ioan Ică şi P.S. Virgil Bercea, episcop de Oradea.
Octavian Smigelschi nu este suficient de bine marcat, dar nici un artist uitat
Evenimentul a început cu cuvinte de laudă la adresa lui Octavian Smigelschi, dar, în acelaşi timp, cu un regret. Acela că locul pictorului în istoria artei româneşti nu este suficient de bine marcat. "Vorbim despre Octavian Smigelschi ca despre un artist insuficient valorificat şi insuficient prezent în istoria artei româneşti", a spus dr. Iulia Mesea. Cu toate acestea, nu putem spune că Octavian Smigelschi este un artist uitat.
"Această minunată autonomie a pictorului Smigelschi n-a fost niciodată egalată, astfel încât şi astăzi cei care păşesc în lăcaşurile de cult decorate de Octavian Smigelschi sunt profund impresionaţi de calitatea şi de carisma artei sale", a mai spus Iulia Mesea. A urmat, la cuvânt, Silviu Borş, directorul Bibliotecii ASTRA, care a început prin a spune că Alexandu Chituţă "nu se astâmpără". Acesta a mai amintit despre întâlnirile cu Alexandru în Sala Festivă, din 2012 şi 2014.
"Suntem printre îngeri şi sfinţi"
P. S. Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, şi-a exprimat bucuria de a se afla la Sibiu, alături de celelalte persoane prezente, punctând faptul că Alexandru Chituţă a reuşit să adune în acelaşi loc ortodocşi, catolici, oameni de cultură, dar mai ales oameni care iubesc frumosul. "Suntem printre îngeri şi sfinţi. Suntem, cred, alături de Octavian Smigelschi, acum în sală. Sunt momente foarte încărcate de spiritualitate şi istorie", a spus P. S. Virgil Bercea. Printre invitaţii de seamă s-a aflat şi prof. Univ. Ioan Ică, îndrumătorul de doctorat al lui Alexandru. "M-a surprins această capacitate de a iscodi, de a căuta izvoare ale spiritualităţii oarecum neconvenţionale", a spus părintele Ioan Ică despre discipolul său, pe care l-a numit "fratele nostru, Alexandru". Tot discursul acestuia s-a construit în jurul frumosului, cel care "uneşte şi binecuvântează". Părintele Ică este de părere că frumosul este pierdut pe undeva, iar locul în societate i-a fost luat de urât şi de kitsch, astfel că "s-ar putea face kilometri întregi de expoziţii de urât". În opinia sa, umanitatea suferă astăzi de o criză a adevărului, a binelui, dar mai cu seamă de o criză a frumosului. şi totuşi, Alexandru ne oferă tuturor şansa de a recupera iubirea faţă de frumos, crede prof. univ. Ioan Ică. El ni-l prezintă în continuare pe Octavian Smigelschi, iar atunci "când ne gândim la Smigelschi, vedem frumosul", conchide părintele Ică.
Conceptul lucrului bine făcut se face... pas cu pas
Prin documentele pe care le-a expus, Alexandru Chituţă aduce foarte multe elemente inedite, care nu au fost cunoscute până acum, este concluzia la care a ajuns dr. Onuc Nemeş. "Alexandru Chituţă a înregistrat tot timpul o creştere. Creşterea aceasta este foarte frumoasă, o creştere în specializare, care este fructificată din carte", a spus Onuc Nemeş. Acesta a vorbit şi despre conceptul lansat de Klaus Iohannis în campania sa electorală şi despre cartea autobiografică a acestuia, spunând că se văd în alegerea cuvintelor o cultură şi educaţie germană. "Se vehiculează acum un concept foarte frumos de care avem nevoie şi sper să ne împlinească la nivel naţional: conceptul de a realiza un lucru bine făcut, dar pe care să-l faci pas cu pas." De aceea, acesta i-a îndemnat pe cei din sală, dar şi pe el însuşi, ca "orice lucru bun pe care-l începem să-l ducem până la capăt, şi de orice lucru rău să ne debarasăm".
Nu în ultimul rând, cel care a vorbit despre Octavian Smigelschi a fost însuşi autorul cărţii, Alexandru Chituţă. Acesta a ţinut să aducă mai multe lămuriri despre ceea ce înseamnă pictorul Smigelschi în cultura românească şi nu numai. "Octavian Smigelschi a fost cel dintâi pictor care, pe lângă faptul că a vrut să creeze o pictură naţională şi europeană, a mers la sursa creştină primară şi astfel putem spune că a creat o pictură ecumenică. El pleacă de la aceste surse ale creştinismului primar, le înglobează şi aduce specificul acesta românesc", a spus Alexandru Chituţă. De altfel, a ţinut să precizeze că Octavian Smigelschi, prin arta sa, a creat o simbioză între pictura renascentistă italiană şi cea bizantină, dând naştere, la Sibiu, stilului neobizantin.
La final, acesta a oferit diplome P. S. Virgil Bercea, părintelui Ioan Ică, preşedintelui Asociaţiunii ASTRA, Dumitru Acu, Deliei Voina, de la Muzeul ASTRA, dr. Iulia Mesea şi lui Marius Martin. "Vreau să vă bucuraţi sufletul. Expoziţia rămâne <<acasă>> până în 20 februarie", a conchis Alexandru Chituţă.
Despre pictura lui Smigelschi a fost invitat să vorbească şi părintele prof. dr. Dumitru Abrudan, care a adus cu el prima monografie a Catedralei Mitropolitane.