Cu emoţie, cu bucuria de a fi în faţa sibienilor din nou şi cu o nostalgie pe care rolul i-a impus-o. Aşa a revenit vineri seară, de la ora 19, Maia Morgenstern, pe scena oraşului de pe Cibin. Actria a jucat spectacolul "Janka", la Sala Thalia, în faţa unei săli arhipline. Evenimentul a fost organizat de Rotary Club Sibiu, iar piesa a fost semnată de Oscar Speace.
Sibienii şi-au început weekendul aducându-şi aminte de o perioadă grea, în care mulţi şi-au dat viaţa sau au pierit în lagărele de concentrare. Maia Morgenstern a luat de această dată rolul Jankăi Festinger, femeia care, singură pe scenă, rememorează trista sa poveste de viaţă. Evreică de origine, Janka a supravieţuit cu greu sistemului nazist care a închis-o la Auschwitz alături de cei dragi ei. "Cum a putut Dumnezeu să ne pedepsească? De ce nu a putut să ne lase să trăim în pace?", a fost prima replică a Maiei Morgenstern, în rolul său. Îmbrăcată în negru, şi-a jelit familia care a murit în acea vreme. A povestit, de altfel, cu ajutorul unor imagini proiectate în spatele său şi cu ajutorul scrisorilor pe care le păstra din familie, viaţa ei şi a celor din jur, destinul pe care l-a îndurat şi experienţa din lagărul de concentrare, din anii 1944. Sala Thalia a fost plină-ochi de spectatori, la fel şi lojele. Cei prezenţi, îmbrăcaţi care mai de care mai elegant, au putut asculta o poveste tragică. La finalul serii, după ce nostalgia vremurilor apuse a fost povestită printre şiroaie de lacrimi, Maia Morgenstern a fost aplaudată în nenumărate rânduri. A primit flori şi aprecieri, iar aplauzele parcă nu mai conteneau. Vocea sa, puternică şi răsunătoare, a construit un personaj de excepţie. Mulţi au putut să o felicite pe Maia la finalul serii, când, modestă, a venit în rândul spectatorilor săi, în holul Sălii Thalia, pentru a-i putea îmbrăţişa şi a le putea mulţumi pentru prezenţă. "Am simţit o vibraţie, o comunicare, empatie, emoţie, zâmbet acolo unde e cazul", ne-a desluşit Maia Morgenstern, ţinând un buchet de trandafiri în mână. În rolul Jankăi, a vărsat nenumărate lacrimii. Acum, ochii-i sunt roşii, dar zâmbeşte.
"Da, am plâns. Prin natura rolului, prin natura discursului, prin felul în care această femeie îşi povesteşte viaţa, îşi povesteşte amintirile. Însă sunt şi momente în care - sigur - îşi povesteşte tinereţea, bucuria de a avea copii, năstruşniciile copiilor", a mai adăugat actriţa. Întrebată dacă va reveni curând la Sibiu, conchide: "Cât de curând vreau să sper".
Piesa de teatru "Janka" a fost posibilă la Sala Thalia datorită Rotary Club Sibiu, organizaţie care susţine excelenţa în ştiinţă şi artă a liceenilor sibieni. Acesta a fost înfiinţat în anul 1995 şi de atunci s-a implicat activ în viaţa comunităţii sibiene, organizând şi desfăşurând proiecte importante sociale, de sănătate, culturale şi educative.
Denumiri anterioare: 1501-Kleynerd; 1751-Auf der kleinen Erde; 1872-Kleine Erde (=Pământul mic). 1921-str. Simion Bărnuț; 1921-Pământul mic; 1924-str. General Moșoiu Traian; 1948-str. A.A. Jdanov, 1965-str. Filarmonicii.
Strada Filarmonicii Nr. 2. Filarmonica
În...
Denumiri anterioare: 1501-Kleynerd; 1751-Auf der kleinen Erde; 1872-Kleine Erde (=Pământul mic). 1921-str. Simion Bărnuț; 1921-Pământul mic; 1924-str. General Moșoiu Traian; 1948-str. A.A. Jdanov, 1965-str. Filarmonicii.
Strada Filarmonicii Nr. 2. Filarmonica
În...
Actuala str. Gen.Gheorghe Magheru, o continuare a laturii sudice a Pieţei Mari, este alcătuită din două vechi străzi, respectiv: partea...
Actuala str. Gen.Gheorghe Magheru, o continuare a laturii sudice a Pieţei Mari, este alcătuită din două vechi străzi, respectiv: partea...
Actuala str. Gen.Gheorghe Magheru, o continuare a laturii sudice a Pieţei Mari, este alcătuită din două vechi străzi. În acest articol...
Actuala str. Gen.Gheorghe Magheru, o continuare a laturii sudice a Pieţei Mari, este alcătuită din două vechi străzi. În acest articol...
Denumiri anterioare: 1743-Auf dem Stüpchen; 1872-Schullergasse, după Johann Karl Schuller (n. 16 martie 1794, Sibiu - d. 10 mai 1865,...
Denumiri anterioare: 1743-Auf dem Stüpchen; 1872-Schullergasse, după Johann Karl Schuller (n. 16 martie 1794, Sibiu - d. 10 mai 1865,...
În orașele medievale, cu drumuri și piețe nepietruite, trama stradală s-a dezvoltat în mod natural urmând traseele create, din necesitate...
În orașele medievale, cu drumuri și piețe nepietruite, trama stradală s-a dezvoltat în mod natural urmând traseele create, din necesitate...
În orașele medievale, cu drumuri și piețe nepietruite, trama stradală s-a dezvoltat în mod natural urmând traseele create, din necesitate...
În orașele medievale, cu drumuri și piețe nepietruite, trama stradală s-a dezvoltat în mod natural urmând traseele create, din necesitate...