Am scris şi noi, au scris şi alţii şi iată că acum mulţi sibieni şi-au amintit că există, între Calea Dumbrăvii şi Parcul Sub Arini, strada Bahluiului. Până acum, a fost faimoasă doar că, în iunie anul acesta, a fost semnalat şi filmat, într-o dimineaţă, un urs care ulterior nu a fost găsit, ca să i se facă felul ca ursuleţului celuilalt, ceea ce a dezolat multă lume. Acum, strada Bahluiului este iar cumva în centrul atenţiei publice, din cauza construcţiei unui ansamblu rezidenţial care va cam face, cică, o notă discordantă între casele din jur, dar şi subiectul ăsta a fost tratat şi răs-tratat. Noi am trecut pe acolo să vedem doar cum se prezintă acum zona de pe Bahluiului 16.

 

Clădirea de pe Bahluiului, ceva istorie pe fugă

 

Probabil puţini ştiu că, la începutul secolului XX, deşi „mărginaşă” pe atunci, strada Bahluiului, mai exact colţul de la intersecţia cu străzile Octavian Goga, J.W. Goethe şi Ciprian Porumbescu, beneficia de o linie de tramvai, asta până la amenajarea străzii Avrig, când linia a fost mutată acolo. Conform surselor consultate, la actualul număr 16 a funcţionat, înainte de Primul Război Mondial, un orfelinat pentru copii mici „Kleinkinderwaisenheim”. Ulterior, în anii '30, aici a funcţionat o „şcoală după şcoală”, pentru băieţi, romano-catolică, numită „Norbertinum”, realizată în contextul în care la Sibiu, atunci, singurul liceu german de băieţi, Brukenthal, oferea educaţie în spirit lutheran. Educaţia s-a realizat în spirit protestant. „Norbertinum”-ul era practic un internat de băieţi, Aici elevii saşi de religie romano-catolică puteau locui şi studia, după orele efectuate la alte instituţii de învăţământ din oraş. „Norbertinum”-ul a funcţionat până la 1948, când comuniştii au desfiinţat toate şcolile - altele decât cele de stat. (cf. „Ordinul călugăriţelor benedictine de „Sfânta Lioba” şi activitatea lor la Timişoara (1929-1948)”, de Claudiu Sergiu Călin). În anii '70-'80, aici era sediul Centrului de Medicină Sportivă (cabinete, sală de sport, etc), iar după Revoluţie clădirea a aparţinut Facultăţii de Medicină din Sibiu. De la mijlocul anilor 2000, clădirea a fost abandonată.

 

Cum arată acum: pustiu

 

Dacă strada Bahluiului a beneficiat de reabilitări, fiind asfaltată şi dispărând postul de transformare de la capătul dinspre Calea Dumbrăvii, construcţia de la nr. 16 a rămas pustie. Geamurile sunt sparte, cică o mai populează uneori cei fără adăpost, porţile sunt încuiate şi mâzgălite cu grafitti, la fel ca şi unele ferestre din interiorul clădirii elemente din gard lipsesc pentru acces mai uşor în interior. Mai e vizibilă „rama” care încadra denumirea instituţiei. Totul este invadat de vegetaţie, inclusiv fostul părculeţ din curte. Ce este totuşi remarcabil sunt copacii de la stradă, care nu ştim dacă vor supravieţui noilor construcţii. Deci locul este, clar, pustiu. În rest, e o stradă liniştită, mai ales când nu e trafic, ceea ce se pare că e o situaţie cam rară de când cu sensurile astea unice. Ce va fi acolo, vom vedea. Noi am recuperat ce a ţinut de trecut.

 

Foto de epocă: grupul facebook „Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken”