Ziua de 14 iunie este cunoscută, la nivel naţional, ca Ziua Transportului Public Urban. Cu această ocazie Adrian Popa, directorul SC TURSIB SA – societatea de transport public din Sibiu – ne–a acordat un interviu în care dezvăluie aspecte mai puţin cunoscute publicului larg, din activitatea cotidiană a transportatorului local.
Rep.: Tursib SA este cunoscută, putem spune, fiecărui locuitor al oraşului. Pentru că, de mulţi ani, mijloacele sale de transport în comun asigură, zilnic, deplasarea a zeci de mii de sibieni în drumul lor prin Sibiu: la serviciu, la şcoală, la cumpărături, în locurile de agrement. Ce înseamnă, de fapt, Tursib?

A. P. Vedeţi dvs., în 2012 am înregistrat peste 33 de mili­oane de călătorii. Am calculat nu de mult că un conducător auto, care a lucrat la noi timp de 30 de ani, a transportat poate chiar şi dou[ milioane de călători. Mă întreb dacă atunci când urcă în autobuz, călătorul ştie sau se gândeşte la ce este „în spatele” acestei călătorii. Volumul de muncă al celor care asigură bunul mers al unui simplu drum „de la”- „până la”. Efortul de asigurare a unui confort care este con­siderat un „dat” natural, nu un aspect la care muncim zi de zi...

Rep.: Este limpede că reputaţia de bun şi punctual transportator nu a fost câştigată uşor, la fel cum nici uşor nu este să faci faţă cerinţelor tot mai mari ale unui oraş în plină dezvoltare, cu o reţea rutieră complexă şi un trafic, putem spune, sufocant uneori...
A. P. Totuşi, Tursib reuşeşte să facă faţă tuturor acestor provocări, reuşind să ofere pu­blicului ceea ce îi este menit: un transport în comun confor­tabil, punctual, pe măsura Sibiului şi a reputaţiei sale. Nu e o lozincă. Mai sunt multe de îndeplinit şi o ştim. Toate pro­iectele pe care le-am derulat au ca ţintă îmbunătăţirea confortului călătorilor.

Rep.: La ce proiecte vă referiţi? Cred că publicul este informat în legătură cu „Noul Tursib”. Mai aveţi şi alte iniţiative?

A. P. Da, şi e bine să le reca­pitulăm împreună. Pentru creş­terea gradului de accesibilitate la achiziţionarea titlurilor de călătorie, Tursib a investit în cumpărarea a 16 automate de vânzare a biletelor, montate în staţiile cu flux mare de călători. Tot în acest context, la Sibiu a fost introdus în mai 2011, în premieră, sistemul abona­mentului unic, pe card cu ban­dă magnetică. Succesul aces­tui demers a fost garantat mai ales datorită metodei facile de încărcare şi a posibilităţii de utilizare a abonamentului pe toate liniile de călătorie, în spe­cial pentru societăţile co­merciale, la care încărcarea şi plata abonamentelor pentru angajaţi se fac exclusiv on-line, ajungându-se după mai puţin de un an, la eliberarea a 30.000 de carduri-abona­ment.

Rep.: Există şi alte proiecte pentru comunitatea sibiană?

A.P. Există, iar câteva sunt uni­cat în ţară. Să le luăm pe rând. Tursib, împreună cu Primăria Municipiului Sibiu participă la proiectul Uniunii Internaţionale a Transporta­torilor Publici „2025=PTx2”, ce îşi propune să dubleze numă­rul de călători transportaţi până în anul 2025, faţă de anul de referinţă 2009. Proiectul susţine dezvoltarea transpor­tului public în contextul dez­voltării urbane durabile. Prin rezultatele obţinte, Tursib a depăşit targetul propus pentru anul 2012, de 34,19 milioane pasageri transportaţi, trans­por­tând 34,33 milioane călători.
Un alt proiect este ENERQI, la care Tursib s-a înscris ca utilizator (follower), scopul proiectului fiind colectarea de date reale din traseu, pentru determinarea gradului de sa­tisfacţie a clienţilor. Mai exact, cu ajutorul unor voluntari, efectuăm sondaje de opinie în mijloacele de transport, son­daje care apoi sunt prelucrate în vederea adaptării la ce­rinţele călătorilor.
Sibiul este singurul oraş din România – asta chiar vă rog să consemnaţi - care participă ca partener în proiectul ISEMOA, alături de organisme din alte 18 ţări europene. Proiectul constă în adoptarea unor măsuri pentru creşterea accesibilităţii persoanelor cu mobilitate redusă (PMR), în conformitate cu standardele UE 2001/85 şi NP 51/2001. Astfel, parcul auto Tursib a fost dotat cu echipamente pentru PMR, au fost înfiinţate locuri speciale în autobuze pentru aceste persoane, comple­tarea mânerelor de susţinere din mijloacele de transport, confecţionate de către perso­nalul propriu, astfel încât să faciliteze accesibilitatea PMR. Orarele din toate staţiile Tursib au fost repoziţionate la o înăl­ţime mai mică, pentru a putea fi consultate şi de către per­soanele cu statură mai joasă.

Rep.: Despre proiectul contacless ce se mai aude?

A.P. Sistemul contactless - plata prin carduri pentru achi­ziţionarea de titluri de călătorie în mijloacele de transport pu­blic – a fost o premieră euro­peană. Sub aspect tehnic şi al creşterii confortului călătorilor a fost unul din cei mai impor­tanţi paşi în dezvoltarea ticke­ting-ului electronic, posibil prin parteneriatul BRD – Mas­tercard – Tursib. Zilele acestea demarăm încă o etapă prin care urmărim creşterea nu­mărului utilizatorilor de carduri contactless.

Rep.: Pentru implicarea în aceste proiecte a primit societatea Tursib premiul Uniunii Internaţionale de Transport Public?

A.P. Tursib SA a primit pre­miul regional Business Model, acordat de Uniunea Inter­naţională a Transportatorilor Publici, pentru Europa Cen­trală `i de Est, pentru proiectul Noul Tursib. L-am primit săp­tămâna trecută şi este o recu­noaştere a rezultatelor în di­recţia modernizării, pe care societatea le-a obţinut din 2009 încoace.

Rep.: Care sunt coordonatele acestui proiect?

A. P. Proiectul „Noul Tursib” a fost, în felul lui, unic în ţară. L-am dezvoltat în urma consultanţei primite prin grant BERD de la o societate spe­cializată în domeniu, VCDB Dresda. Proiectul a umărit op­timizarea rutelor şi a frecvenţei de transport, adaptarea trans­portului la cerin\ele cetăţenilor, asigurarea de condiţii de tran­sport îmbunătăţite, informarea publicului călător, în paralel cu schimbarea sistemului de ta­rifare, prin introducerea abo­na­mentului unic, valabil pe toate traseele la un preţ re­zo­nabil. Pe lângă cele men­ţionate, proiectul a avut în ve­dere afisajul interior în mijloa­cele de transport, indicatoare de staţii cu design modern cu sigla şi culorile Tursib, orare şi panouri cu informaţii complete, în staţiile importante. Am pus un accent deosebit pe punctualitatea mijloacelor de transport şi uşurinţa cu care călătorii pot interschimba tra­seele pentru a ajunge la destinaţie.
Creşterea confortului călă­toriei pe mijloacele de transport public din Sibiu a însem­nat un efort constant din par­tea SC Tursib SA pentru adap­tarea sistemului de transport la cerinţele călătorilor, creş­terea capacităţii de transport, introducerea sistemelor alternative de ticketing.
Cam acesta a fost, în linii mari, „Noul Tursib”.

Rep.: Şi călătorii cum au reacţionat?
A. P. După cum spuneam, numărul de călătorii efectuate în Sibiu a crescut constant. A fost necesar ca încă din 2011 să achiziţionăm şi autobuze articulate, de capacitate foarte mare. Deci publicul călător a venit înspre noi, ne-a acordat încredere şi primim, pe lângă sugestii, şi mesaje de mulţu­mire. La rândul nostru, am căutat să atragem călători cât mai fideli, organizând tombola „Client fidel Tursib”. Pri­ma ediţie s-a încheiat în 20 decembrie 2012, iar anul aces­ta a demarat ediţia a doua.

Rep.: Vă propuneţi să devină o tradiţie?

A.P. Indiscutabil, da! Nu e greu nici pentru un călător, nici pentru noi să gestionăm a­ceastă cale de fidelizare. Că­lătorii care încarcă abona­men­tul tip card pe întreg parcursul anului 2013, fără întrerupere, pot participa la acest concurs, cu premii con­stând într-un laptop, un telefon mobil şi abonamente Tursib pe şase luni. Regulamentul de participare a fost postat pe pagina web a societăţii, www.tursib.ro, la secţiunea “Evenimente”.
Rep.: Am citit broşura de prezentare a societăţii. Dincolo de indicatori tehnici sau contabili, am sesizat accentul pe care îl puneţi pe aportul salariaţilor la toate aceste realizări. Cum aţi sintetiza în câteva cuvinte acest aspect?
A.P. Câteva cuvinte sunt prea puţine. Şi o pagină e prea puţin. Ceea ce am realizat a fost numai împreună cu salariaţii noştri. Cred că aţi văzut încă de acum câţiva ani un alt aspect, o altă prezentare a conducătorilor auto, altă conduită în trafic, alt compor­tament al vânzătoarelor. Există şi munca, mai puţin vizibilă pen­tru public, a celor de la coordonare, a celor ce asigură mentenanţa, prelucrarea da­te­lor, igienizarea şi aşa mai departe. Tuturor vreau să le mulţumesc pentru că au făcut din Tursib cea mai perfor­mantă societate de transport public din centrul şi sud-estul Europei. Cei aproape 300 de angajaţi sunt competenţi să lucreze cu tehnologie de înaltă ţinută. Şi li se pare ceva firesc. Conducătorii auto au la dispo­ziţie computere de bord, vali­datoare, GPS, activitatea de mentenanţă este realizată cu un personal competent, ce dispune de programe de diag­noză pentru intreţinerea auto­buzelor şi a tuturor dispoziti­velor, activitatea de vânzare se face prin intermediul calcu­lato­rului, iar inspectorii de trafic folosesc scanere pentru verificarea noilor titluri de călătorie.

Rep.: Cum s-au angrenat salariaţii în acest efort de modernizare? Au fost deschişi, au fost reticenţi?

A. P. La ora aceasta există o încredere reciprocă între salariaţi şi conducere. Aceasta se clădeşte în timp. Aş fi vrut să le mulţumesc mai consistent, ca să spun aşa, dar, printre altele, Legea bugetului de stat ne plafonează pentru al cincilea an consecutiv fondul de salarii, în condiţii de inflaţie resimţită de populaţie. Dacă menţinem salariaţii actuali nu avem cum să mărim salariile. Dacă mărim salariile trebuie să restructurăm şi să împărţim banii la cei rămaşi... e o dile­mă. O mare dilemă, deoarece împreună cu aceşti oameni am reuşit să realizăm proiec­tele de care discutam. Şi totuşi noi, ca societate, căutăm permanent soluţii. Proiectele se fac prin oameni. Tot prin apor­tul lor am reuşit să obţinem certificarea Sistemului Inte­grat de Management al Cali­tăţii, Mediului, Sănătăţii ocu­paţionale în conformitate cu cerinţele standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, SR OHSAS 18001:2008. Era momentul să demonstrăm, prin certificare internaţională, capacitatea Tursib de a furniza servicii de transport public şi inspecţii teh­nice periodice conform ce­rinţelor şi aşteptărilor călăto­rilor.

Rep.: Revenind la proiecte, bănuiesc că nu v-aţi oprit aici...
A.P. Nu, mai avem încă multe de făcut. Pentru anul acesta am planificat insta­larea de sisteme de poziţio­nare globală-GPS pe toate mijloacele de transport în co­mun din Sibiu. Urmărim prin aceasta o informare a călă­torilor în timp real, cu privire la ora de sosire în staţie a auto­buzului precum şi la optimi­zarea transportului, prin adap­tarea continuă la cerinţele publicului călător. Un alt pro­iect, deja demarat, este insta­larea de afişaje electronice în staţii, pentru vizualizarea orelor de sosire a autobuzelor, ^n timp real. În staţia de la Primăria veche a fost instalată prima tabelă electronică. Pre­conizăm să montăm, împreu­nă cu Pri­mă­ria Municipiului Sibiu, cel puţin alte cinci noi tabele de afişaj până la sfârşitul anului 2013.

Rep.: Şi noua autobază...?

A. P. Cred că anul viitor vom avea finalizată noua autobază, amplasată în zona industrială. Ne aliniem prin aceasta la cerinţele actuale de protejare a mediului, dar şi la cele urba­nistice. Proiectul autobazei este finalizat, iar discuţiile cu BERD, pentru accesarea unui credit de 5,5 milioane euro, pentru construirea acestei autobaze, sunt în stadiu avan­sat. Dacă totul decurge conform graficului, în maximum un an şi jumătate vă vom invita la inaugurare.

Rep.: Şi mai reuşiţi să vă implicaţi şi în viaţa cetăţii?

A.P. Da, suntem interconec­taţi prin natura activităţii la tot ce înseamnă viaţa Sibiului. Dacă se preconizează să se dezvolte un cartier nou, stu­diem din timp soluţii de extin­dere a liniilor de transport. Cu prilejul anumitor evenimente din urbe Tursib a sprijinit prompt, prin creşterea capa­cităţii sale de transport, facili­tarea călătoriilor voluntarilor sau anumitor categorii de călă­tori la evenimente precum Noaptea Muzeelor, Ziua Copi­lului, 8 martie, Crăciunul copii­lor etc.
Primim mult de la comuni­tatea sibiană şi ne străduim să întoarcem mult. Tursib este implicat activ în programul de creştere a accesării transpor­tului public. O componentă a acestuia constă în creşterea transportului cu bicicletele, care, alături de transportul public, reprezintă o alternativă la mijloacele de transport proprii, poluante. Până în pre­zent Primăria Municipiului Sibiu a amenajat 56,5 km de piste de biciclete şi se inten­ţionează amenajarea în 2013 a încă 15 km de piste. În anul 2011, s-a demarat campania „Circulă cu Tursib pentru a păs­tra oraşul mai puţin po­luat”. Sunt coordonate prin care ne înscriem în tot ce înseamnă viaţa comunităţii. Fluxul de informaţii circulă, în­tre comunitate şi noi, în am­bele sensuri. Primim sugestii, dar şi reclamaţii sau mulţu­miri, pe care le analizăm şi luăm măsuri în consecinţă. La rândul nostru anunţăm din timp modificările de program, devierile de trasee datorate unor cauze diverse (de la evenimente culturale la lucrări la carosabil), păstrând legă­tura cu publicul călător prin comunicate de presă şi prin intermediul site-ului www. tursib.ro, unde cei interesaţi pot accesa date despre societate, amplasarea staţiilor, traseele autobuzelor şi orarul de circulaţie.

Rep.: Desigur, oricine poate vedea multe îmbunătăţiri la Tursib. Au fost recunoscute şi pe plan european. Totuşi, ce neîmpliniri aveţi, ce v-aţi reproşa, ce nu e corespunzător faţă de ce v-aţi propus până acum?

A.P. Am spus adesea că atunci când un manager – indiferent că e de la o societate privată sau publică – consi­deră că totul merge bine, că nu mai e nimic de făcut, în­seam­nă că are o problemă de percepţie sau de voinţă. Mi-aş fi dorit ceva în plus: ca legătura dintre cetăţean şi Tursib să se armonizeze mult mai mult. Mă refer la respectarea regulilor scrise şi nescrise privind circu­laţia cu autobuzul (atitudinea unor conducători auto mai lasă de dorit, dar şi acordarea de prio­ritate pentru autobuze la ieşirea din alveole). Mi-aş fi dorit ca anumite conflicte să nu existe. Sunt inevitabile la 5 milioane de kilometri parcuşi anual şi la peste 33 de mili­oane de călătorii efectuate de sibieni şi nu numai. Îmi doresc să fie mai multă disciplină la sensurile giratorii. Ele sunt menite să fluidizeze circulaţia, dar din cauza grabei sau a neatenţiei apar deranja­mente de circulaţie.

Rep.: Desigur, mai sunt multe de făcut, iar Tursib din 2023 – să spunem - probabil va arăta altfel decât Tursib din 2013. E bine că sunt proiecte, e bine că se doreşte modernizarea permanentă. Sibiul este exact oraşul potrivit pentru ca transportul în comun să fie un exemplu de profesionalism, promptitudine, punctualitate şi respect pentru cetăţeanul călător.

A.P. Este ceea ce Tursib reu­şeşte să facă prin activitatea sa şi prin nivelul de pregătire a salariaţilor săi.