Fotografie, Franţa, fantezie şi ... "funny". Aceştia ar fi cei patru "f" care i-ar defini personalitatea lui Louis Guermond, un om care, o viaţă întreagă, şi-a hrănit pasiunea pentru fotografie. Cu o adevărată colecţie de aparate de fotografiat în raft şi zeci de cărţi în domeniu, dar şi inspirat de mişcarea artei umaniste a anilor 1930-1950, Louis Guermond a descoperit, de aproximativ şapte ani, o Românie în alb şi negru, aşa cum o abordează în imaginile capturate de el, surprinzând îndeosebi Sibiul şi locuitorii lui de zi cu zi.
Ellge, aşa cum se autotintitulează Louis Guermond, din cauza grelei pronunţări a numelui, spune el, s-a născut în Bretagna undeva în nord-vestul Franţei. A fost angajat la o bancă timp de 30 de ani, în Vitré - acolo unde a trăit şi pictorul nostru naţional Nicolae Grigorescu -, după care, când a ieşit la pensie, s-a mutat în România, unde şi-a găsit liniştea şi fericirea alături de soţia şi de ... aparatul său de fotografiat. După cei şapte ani de când şi-a părăsit casa din Franţa, spune, totuşi, că nu îi este dor, deoarece aici are parte de tot ce i-a lipsit în ţara sa, Sibiul oferindu-i o viaţă frumoasă, în alb-negru, precum fotografiile lui. Nu vizitează prea des Franţa. Doar o dată pe an, când îşi vede copiii, care sunt la 2.400 de km distanţă de actuala casă din Sibiu a artistului.

Colecţie de zeci de aparate de fotografiat, cărţi şi tratate

Pasiunea lui pentru fotografie îşi are rădăcinile încă din vremea când era elev. Fotografia tot ce vedea interesant. Fiecare om, fiecare zâmbet sau fiecare petală a unui trandafir, de pildă. Ca orice tânăr. Asta până când a început să ia în serios acest hobby şi a încercat să destăinuie tainele butoanelor şi comenzile aparatului său, pe care îl purta cu el oriunde. Louis Guermond poate fi identificat astfel şi astăzi, întrucât are la gât atârnat obiectul cu care a crescut şi cu care surprinde oamenii care trec pe stradă, cu care face din ceva obişnuit un ideal fotografic şi cu care creează dintr-o oarecare parte a unui element un detaliu numai bun pentru o expoziţie de succes la Muzeul “Brukenthal” sau la Muzeul “Astra”, instituţiile cu care acesta colaborează în Sibiu.
Colecţionar de obiecte, cărţi şi tratate privind fotografia, Louis Guermond îşi completează biblioteca şi cu zecile de aparate de fotografiat, pe care le-a achiziţionat încă de la debuturile sale în această artă. Primul său aparat foto l-a primit la vârsta de 12 ani. Era simplu, dar bucuria copilului de atunci era complexă, deoarece visul său a putut prinde aripi din acel moment. În plus, îşi expune pasiunea pentru fotografie scriind pe un site în limba franceză despre istoria acestei arte şi despre ceea ce înseamnă ea în România, prezentând imaginile surprinse aici, peisaje sau portrete, însoţite de scurte descrieri. “Sunt foarte mulţumit când văd că peste două mii de persoane îmi citesc articolele. Îmi place să fac asta. Nu fac poze pentru bani, sunt fotograf amator, voluntar”, spune Louis Guermond.

Călător prin imagini

Fotografiiile i-au creat adevărate expoziţii personale în mai multe ţări, precum Franţa, Argentina, Japonia, Columbia şi România. De asemenea, i-au adus numeroase premii şi distincţii, printre care se numără Premiul I Studio - Fr (Franţa, 2010), Premiul I la Salonul Naţional de Fotografie Turistică (Bucureşti, 2010), Premiul I Photo Altitude (Quebec, 2010) şi Premiul I şi II la „România ta în haine de sărbătoare” (2010).
Fotograful este adeptul curentului umanist, adică manifestă un interes aparte pentru natura umană şi societate. Iubeşte oamenii şi activităţile lor de zi cu zi, dar urăşte să surprindă condiţiile mizere în care trăiesc unii dintre ei. De aceea, fotografia lui nu denotă sărăcia, pentru că nu îi place să-şi sensibilizeze publicul în faţa imaginii surprinse sau să îl determine la compasiune şi milă faţă de personajele cadrului. “Poate că există o mare tentaţie să pui mâna pe aparat şi să apeşi. Dar, dacă te gândeşti mai bine, este foarte dificil să pui asta în aplicare. Trebuie să te gândeşti foarte bine cum vrei să arăţi ceea ce vezi tu la momentul respectiv. Trebuie să explici cumva. Nu este bine să faci artă din sărăcie. Cu toate că este o tendinţă contemporană, eu unul nu sunt de acord cu asta”, mărturiseşte Louis Guermond.
În ceea ce priveşte perioada istorică ce îl inspiră pe fotograful nostru, aceasta se situează între anii 1930-1950, când se vorbea despre umanism şi când, printre modelele acestei arte, pe care le-a urmat şi Guermond, se numără Brassai, Henri Cartier Bresson şi Dominique Darbois.

Un alb-negru diferit

La fel cum fiecare om este diferit de celălalt, şi fotografiile lui Guermond sunt unice în felul lor. Chiar dacă fac parte din aceeaşi temă, au acelaşi subiect sau chiar unghi, imaginile sunt autentice şi fiecare surprinde un anumit detaliu care îndeamnă la imaginaţie sau frumos. Alegerea fotografului de a poza în alb-negru se datorează faptului că doreşte să ofere publicului aspecte semnificative din ceea ce el observă în zilele noastre, considerând că prea multe culori duc la dezorientare şi neatenţie. Alb-negrul sugerează, în opinia lui, detalii pe care culorile nu le pot indica. “Fotografiez ceea ce îmi place. Instantaneu. Ceva ce mi-a atras atenţia la un moment dat. Apoi, după câteva zile, îmi atrage atenţia altceva. Şi aşa, adun mai multe fotografii unice. În general, îmi place să fac poze alb-negru, pentru că o culoare te poate face să te pierzi în faţa ei şi să nu mai observi ceea ce fotograful a dorit, de fapt, să arate”, explică artistul.
Una dintre cele mai inspirate şi reuşite fotografii ale lui este cea care denotă nostalgia. Aici, este vorba de o imagine care prezintă doi oameni, unul în tren şi altul pe peron, ţinându-se de mână. Fotografia poate avea două sensuri. Ori este vorba de o revedere, cel din tren urmând să coboare, ori, dimpotrivă, de o despărţire. Fotografia a fost văzută de mai mulţi specialişti din Sibiu, care au hotărât să folosească imaginea în diferite ilustraţii. “Nu am crezut că a atras aşa de mult interes nostalgia surprinsă de mine în gara din Sibiu”, mai spune Louis Guermond.
Pentru a-i învăţa şi pe copii tainele fotografiei, Louis Guermond susţine cursuri gratuite cu aceştia, explicându-le, pe scurt, istoria acestei arte şi regulile de bază.

“Rar sunt serios, dar nu ştiu când”

Louis Guermond se caracterizează ca fiind un tip glumeţ. “Când vorbeşti cu mine trebuie să ai în minte întotdeauna ghilimelele, pentru că, deseori, fac glume. Rar sunt serios, dar nu ştiu când”, spune fotograful.
Pentru el, o zi începe cu o cafea în faţa calculatorului său. În timp ce o savurează, navighează pe Internet, citeşte ştirile şi vorbeşte pe reţelele de socializare. După ce îşi termină băutura, iese afară cu prietenii şi cu nelipsitul aparat de fotografiat. Una dintre cele mai importante pasiuni ale sale este, spune râzând, bârfitul. Seara, îşi descarcă fotografiile realizate de-a lungul zilei pe calculator şi le postează pentru a putea fi văzute şi admirate de ceilalţi oameni pe diferite site-uri. În tot acest timp, îşi ascultă soţia pălăvrăgind despre pasiunea lui dusă la extreme. Glumeşte.
Fotografia se îmbină foarte bine cu celelalte activităţi ale artistului francez, respectiv colaborări la proiectele  cu subiect istoric, la filme sau proiecte editoriale, precum şi cercetări personale în ceea ce priveşte fotografia românească. Toate astea îl definesc pe Ellge, omul vioi, mereu atent la detalii şi adoptat de şapte ani de oraşul de pe Cibin.