Am prins momentul când s-a construit pasajul de la Bulevard. Lumea îi spunea "tunelul" şi era aşa, un fel de investiţie, la modul "hai să avem şi la Sibiu cum e pe la case mai mari". Traficul pe strada Lenin spre Piaţa Unirii era infim, chiar dacă era drum naţional, dar ideea era să fie şi la Sibiu un pasaj, acolo, să o ia lumea pe dedesupt în loc de pe deasupra. Era prin anii ‘70, nu mai ştiu, poate 1975 sau 1976. Cred că a fost făcut cam în acelaşi timp cu pasajul subteran de la Gară, care duce la linii. Spun asta ca să nu fie confundat cu cel care duce în Lupeni, care, atunci era doar un drum care traversa, cu o barieră. După tunelul de la Bulevard a urmat pasajul de la magazinul Dumbrava şi cam atât. Era vorba că avem aşa ceva, deci putea fi bifat la "realizările socialismului".
Acum, pasajul de la Bulevard e în plină renovare. Deci, fiind în plină renovare, se cheamă că e şantier acolo. Fiind şantier, se pretează deci la vizite "de lucru" făcute de mine, că şi aşa nu am mai fost de mult şi veţi zice că m-a pocnit lenea, ori că am uitat, ori că am făcut ciocul mic. Zis şi făcut. De fapt nu a fost o vizită de lucru, ci mult mai multe, pentru că de fiecare dată când merg în oraş cu 1-le sau 11-le, mă dau jos pe Şaguna (ea e fosta stradă Lenin) şi mă lovesc de îngrăditura aia care îmi spune că şi aici e un şantier.
Pasajul, aşa cum era
Aşa cum am spus, pasajul acela era o fiţă socialistă. Putea să nu existe, să fie doar o trecere semaforizată, trafic era cam cum e acum pe Centumvirilor, linia de tramvai oricum nu mai era că au rupt-o şi ruptă a rămas, ca să zici că se decongestiona ceva. Dar Sibiul anilor socialişti trebuia să se laude şi el cu ceva ctitorii moderne. Aşa, ca la Bucureşti.
Pasajul nu era chiar urât şi se incadra binişor în peisaj. Avea şi indicator că e pasaj, adică un nene cu palarie care coboară nişte scări, alb pe fond albastru, luminat cu neon. Ba avea şi trei opere de artă: prima, cum cobori de la Bulevard, pe dreapta scărilor: un basorelief "triptic" cu pasaje istorice sibiene stilizate, posibil cel dintre Xenopol şi 1 Mai (acum Mitropoliei), Pasajul Scărilor şi pasajul dintre Avram Iancu – Piaţa 6 Martie (acum Piaţa Mică) sau ca variantă, cel dintre pieţele 6 martie şi Griviţa (acum Huet)
În tunel era vara răcoare, primăvara/toamna curent că bătea vântul, scările alunecau iarna, iar înăuntru puteai admira tot felul de afişe de la tot felul de instituţii cu tot felul de activităţi, de regulă cultural-educative. Pasajul era luminat cu tuburi de neon de 40w (cred) iar când urcai, în faţă îţi apărea stema socialistă a Sibiului cu trei turnuri şi un zid de cetate, o balanţă şi o jumătate de roată dinţată, o carte şi o stea satanistă ca poziţionare (cu vârful în jos) deasupra unei cărţi deschise şi stema istorică a Sibiului, cu cele două spade încrucişate şi cele trei friunze de nufăr. În mijloc, pe un scut era stema Republicii Socialiste pe fondul drapelului RSR (dreapta) şi al PCR (stânga). Adică Sibiul era oraş istoric, centru industrial şi centru de învăţământ. Poetul Doru Dăncuş visa în anii ‘90 ca ea să fie spartă cu târnăcopul, de un rocker cu plete. Era simbolul pasajului şi a rezistat cu o mică "cenzură" în zona stemei până anul acesta, când a început "reabilitarea". Cum intrai dinspre Victoriei, deasupra era un fel de vitraliu metal şi sticlă care prezenta, tot stilizat, arhitectura Sibiului Vechi, semn că intrai în tunel şi ieşeai în Centrul istoric. Şi el, vitraliul, era luminat de neoane. A dispărut la o reparaţie.
De obicei, când ploua mai mult sau mai intens, pasajul se inunda, devenind impracticabil. Dar era simpatic şi aşa. Pe lângă afişierele acelea "special amenajate", se mai lipeaua fişe şi pe lângă. În ultima vreme, a fost victimă a grafferilor şie ra mai mult mâzgălit decât curat. Pe scări, de regulă îşi făceau veacul tot felul de cerşetori, mai ales din categoria "mama şi copilul" sau "bunicuţa săracă".
Până după mijlocul anilor 2.000, pe peretele casei care are intrarea spre Baia Populară încă mai exista un panou din tablă care te anunţa că trecerea de pietoni de aici era desfiinţată şi erai sfătuit să foloseşti pasajul subteran. Scria roşu pe alb asta.
Intrarea era încadrată cu jardiniere în care se aflau flori. Plus că mai erau nilte mici spaţii verzi cu mobilier urban (glastră plată din mozaic). Socialist sau nu, pasajul sau "tunelul" cum îi spuneam toţi, a devenit o parte a Sibiului. Când era proaspăt renovat era chiar romantic. Asta până când progresului de dragul progresului i s-a pus pata pe el.
Pasajul de la Bulevard, victima experimentului "bugetare participativă"
"Bugetarea participativă este un proces prin care cetățenii municipiului Sibiu sunt încurajați să identifice și să semnalizeze neajunsurile comunității, și apoi să propună rezolvări ale acestora – prin soluții sub forma de proiecte. Acestea urmează să fie validate de autoritatea locală, iar apoi supuse unui proces de votare, prin care se va asigura reprezentativitatea rezultatelor. Cele mai votate proiecte vor fi implementate de Primăria Sibiu începând cu anul 2020", spunea Primăria Sibiu. Bugetarea participativă a fost un experiment interesant şi mi-am dat seama, prin el, că Sibiul adevăratele sale probleme sunt o enigmă pentru multă lume locuitoare. Oricum e un subiect de scris şi despre ce proiecte au fost remise acolo.
Ei bine, la ediţia 2018, la categoria "Smart City" (!!!), unul din proiecte suna aşa "Ecrane Led de înaltă rezoluție - o nouă viața pentru pasajul de la Bulevard". Proiectul a fost propus de cunoscutul Ciprian Ciocan şi era estimat la 150.000 euro.
"Noua viaţă" a pasajului însemna înlocuirea "panourilor de afișaj învechite" cu "afișaje electronice de înaltă definiție", Cică, prin asta se da "o nouă viață unui spațiu ce conectează două zone importante ale orașului". Se mai menţiona că pasajul, cum era el "pe stil vechi", era "o experiență neplăcută și care nu face dreptate spațiului care reprezintă poartă de acces spre zona centrală a orașului". Şi se propunea "reamenajarea pasajului într-o manieră modernă și transformarea lui dintr-un loc pe care îl traversăm în mare grabă, într-un punct de interes pentru cetățeni și turiști".
"Punctul de interes", ca să cităm, ar fi "înlocuirea actualului sistem de afișaj ineficient și inestetic", cu 2 buc. "videowall"-uri. Adică, dacă treci prin pasaj, vei fi poluat vizual cu două ecrane pe care vor rula chestii. Nu înţeleg ce e atractiv în asta sau de ce aş veni de la Bucureşti ori Rouen să văd aşa ceva. Dar ia stai. Ideea e că ecranele acelea de filme SF care îţi lezează ochii vor fi utile pentru că primăria va putea să informeze cetăţenii despre evenimente, prezentare de ONG-uri (am auzit că toţi sunt fierţi pe asta, mă întreba lumea pe stradă de ONG-ul X sau Y şi pe ce ecran se rulează info despre ele. Şi eu o dădeam pe "nu ştiu că nu-s din cartier"). Sau mesaje de interes public, ca cele cu Sibiul în carantină de rulează acum în autobuze, să zicem. Sau "spațiu de exprimare pentru artiștii vizuali". Plus alte utilităţi ca spaţiu de reclame, informaţii turistice, sau "spațiu educațional".
Alte motive extrem de necesare dar pe care sibienii nu le ştiau că erau mulţumiţi cu un pasaj-pasaj, pentru modificarea "tunelului" erau că "un spațiu public ignorat și învechit" se transformă în ceva de interes. Evident că şi la Sibiu trebuie să se procedeze la modul "cancel/erase history", şi să radem ceva ori să-l facem struţoocămilă pentru că "era vechi".
Ce valoare istorică avea tunelul aşa cum era? Păi atâta vreme cât se fac bani din trasee turistice "retro-communist", pasajul acesta era ideal ca aspect. Dar pentru aşa ceva trebuie să ai şi cunoştinţe de istorie recentă şi să şi Văvedem pe la detalii.
Alte argumente sunt din nou cele cu "artiştii vizuali", afişajul evenimentelor, o cantitate (toxică?) de evenimente afişate alternativ şi că se scot bani. Cine vrea mai multe detalii, să intre aici:
Pasaj reparat în 2018 ca să fie renovat în 2021
Ca să nu ne mai mirăm atâta de ce avem atâtea şantiere, vă informăm că, în anul în care a apărut conceptul acela de superpasaj cu ecrane şi chestii, vechiul pasaj, aşa cum era el, "învechit", a intrat în reparaţii, alături de alte pasaje. "Pasajele pietonale subterane din centrul Sibiului vor fi reparate", scriam noi, în mai 2018. S-au efectuat lucrări la scări şi pavaj. Şi s-a lucrat ta toate pasajele din Sibiu,a dică şi celelalte două: Dumbrava şi Lupeni. Costul intervenţiei: 267.000 de lei, conform contractului.
Iunie 2019 - o lucrare neinteresantă pentru firmele de "reabilitare"
În iunie 2019, Primăria anunţa că e obligată să reia procedura de achiziție pentru proiectarea modernizării pasajului. Asta pentru că prima procedură inițiată la începutul lunii iunie a fost anulată deoarece nu s-a înghesuit nimeni. Adică "nu s-au prezentat oferte".
Decembrie 2019 – se anunţă intervenţia
Pe aproximativ 16 decembrie 2019, Pirmăria anunţa că se va moderniza "pasajul pietonal subteran" B-dul Victoriei-Șaguna. Primăria Sibiu a ales o variantă mai simplă, adică doar un ecran video-wall, celălalt perete fiind placat cu panouri metalice.
Evident că iar se marşa pe chestii SF, că un pasaj cu plasmă "va atrage atât beneficii la nivel internațional cu publicul țintă, promovând o modalitate de informare modernă și funcţională, cât și o îmbunătățire semnificativă a elementelor de design, structurale și arhitecturale ale pasajului”. Valoarea a sărit însă de la 150.000 euro adică 737.565 lei la cursul oficial al zilei de marţi, 3 august 2020, la 3.405.559,30 lei. Adică 692.595 euro. Adică de 4.6 ori mai mult preţul şi-s curios tare cum e el amortizat.
Se anunţa că pasajul va avea "Placaje la tavan şi pereţi cu elemente şi structuri metalice arhitecturale", scări cu placaje din piatră antiderapantă" (paradoxal, să ai aşa ceva în 2020, e înaintea vremilor, serios!) bănci din piatră naturală. Plus doi parapeţi exteriori prevăzuţi cu bănci arhitecturale. Aş şi pentru că, vorba bancului, "asta ne mai lipsea", mai e prevăzut "panoul cu jocuri de apă". Şi ca să nu zici că Big Brother e doar o teorie a conspiraţiei, se va instala şi un dispozitiv "people counting" şi un sistem de supraveghere video.
Iunie 2021 – încep lucrările
După ce în 2020 am stat cuminţii pentru că "trei luni în casă nu murim şi apoi scăpăm", în iunie 2021 Primăria a anunţat că a contractat lucrările de la pasaj.
Aflăm astfel că nu e doar o cosmetizare (adică nu aveau ce copaci să taie acolo?) ci o refacere a unei părţi din structura pasajului şi că va fi transformat într-un spațiu de informare pentru sibieni. Valoarea poveştii a mai scăzut, la 2,8 milioane lei, adică 569.441 euro. Adică doar de 3,7 ori mai mult faţă de cât estima Ciprian Ciocan în 2018. Firma care se va ocupa de lucrări este cunoscuta Euras SRL. Lucrările prevăd printre altele, amenajarea unei noi rețele de preluare a apei de ploaie, ceea ce e Ok şli necesar ca să nu mai fie aici o baie populară subterană gratis, modificări la sistemul de acces in şi din pasaj,
o banchetă "pentru repaus", schimbări la pardoseală, pereţi şi tavan. A, în plus, se vor reface trotuareloe și spațiile verzi din zona pasajului, lucru care ne determină să fim iar cu ochii pe ei, că ştim din experienţa de până acum cam ce iese dina sta.
A, şi să nu uităm de măreţul "video-wall", iluminatul cu LED, şi sistemul de supraveghere. Termen de execuţie, 6 luni.
În vizită/vizite pe şantier...
În perioada iunie-august am efectuat diferite vizite în jurul şantierului, văzând cu evoluează lucrările. Dar să vedem exact ce şi cum e acolo. Conform panoului informativ, lucrarea se numeşte "modernizare pasaj pietonalsubteran Bd. Victoriei – str. Şaguna". Beneficiarul este Primăria Municipiului Sibiu. Proiectant este o anume Manadelucru SRL, realizatorii din teren fiind, desigur Euras. Termenul de pornire al lucrărilor era 22 iunie, data la care Germania a pornit împotriva URSS în 1941 iar cel al finalizării este 21 decembrie, data începerii revoluţiei la Sibiu, în 1989.
Până în acest moment, s-au realizat lucrări de rupt tot. Sunt curios dacă cele două lucrări de artă ("comunistă" dar tot artă în definitiv), tripticul cu pasaje şi stema municipiului au fost salvate şi păstrate undeva, AŞA CUM AR FI NORMAL. Sunt aşa de curios încât mi-e teamăd e răspuns, ca să zic aşa, că nu ar fi prima oară când "reabilitările" din municipiul atomic mătrăşesc bucîţid e istorie mai recentă sau mai veche. Şi că oamenii lucrează pe bune.
Oricum remarcabil faptul că se lucrează, la o cale de acces importantă, de lângă mai multe hoteluri, fiind blocată în plină vară-sezon turistic. Adică cine i-o chemat şi pe turiştii ăştia la Sibiu?. Păi aici ie de lucru domnule! Nu le convine să se plimbe până la trecerea de la Prefectură, ca să admire ruinele acelea de case lăsate intenţionat în paragină? Sau să se ducă invers, până la frumosul şi balcanicul ca arhitectură post-renovare magazin Dumbrava? Atunci să plece în altă parte!
Amuzant mai e că acel panou de care pomeneam, de la începuturile pasajului, în care erai îndemnat să foloseşti subterana, a fost înlocuit cu un poliţist local care să aibă grijă ca lumea să nu o ia pe scurtătură, plictisită de drumul cam lung până la trecerea de pietoni. .
Tichia de mărgăritar care-i lipsea Sibiului...
Nu ştiu câţi sibieni au solicitat ecrane gigantice în pasaje sau dacă sunt, e clar că toate problemele Sibiului s-au sfârşit pentru ei, de la nebunia din trafic, trotuare praf şi subdimensionate, spaţii verzi distruse sau măcelărite, locuri de parcare lipsă sau prea invazive, ziduri mâzgălite, o ofertă turistică de tipul "tot de-un fel" până la monumnete praf şi case praf în zone de monumente. Şi că doar asta mai era de rezolvat: să stai pe o bancă în tunelul de la Bulevard şi să te uiţi la televizor.
Vorba aceea, la lucru ai ecrane. Acasă ai ecrane. Aşa că unde să te relaxezi şu tu, ca să scapi de ecrane? Într-un pasaj unde sunt ecrane. Ar fi bine ca pe ecranul ăla wall-nuştiucum şi ruleze şi imagini cu copaci, ca omagiu adus celor defrişaţi în numele altăr "reabilitări". Faptul că pasajul "nou" va fi socotit ca un nou punct de atracţie pentru turişti mă face să râd vehement. Adică Parisul are Turnul Eiffel, Londra are Big Benul şi schimbarea Gărzii, Roma se are pe ea, Praga are Hrad-ul iar Sibiul are Podul Minciunilor şi pasajul cu ecran. Nu vreau să intru acum (nu e loc, doar de aia) şi aici în discuţii privind valoarea pasajului aşa cum era ca vestigiu al unei epoci spun dăar că mi se pare că aşa cum va fi la final, se va încadra în categoria "Tichia de mărgăritar care-i lipsea Sibiului"... Una din ele, adică.
Cum și cine a salvat Compa după 1989: de la IPAS-ul de stat, la privatizare, listare la bursă și performanță |
TRIBUNA, din interior. Emil David, interviu-eveniment: de la Slavici, la patroni – via PCR |
Drone, artificii, muzică și luna plină, au făcut senzație pe cerul orașului în prima seară de FITS |
S-a deschis trecerea peste calea ferată de pe Calea Turnișorului |
Hotelul de Gheata de la Balea lac |
Ansamblul "Cindrelul |
Asfalt de autostrada pe Calea Poplacii |
Film prezentare |
Bătaie după accident pe strada Podului |