Tribuna
PNL
Turist la noi acasă
Frumoasa Transilvanie şi trei dintre misterele sale
Frumoasa Transilvanie şi trei dintre misterele sale
Transilvania sau "Ţara de peste păduri" cum a fost cunoscută de-a lungul istoriei, nu este prima pe lista transilvănenilor, când vine vorba despre idei de vacanţe de Paşti, primăvară ori vară, locuitorii regiunii privind mai degrabă spre alte orizonturi decât în ograda proprie. De stăm strâmb şi judecăm drept, însă, acest lucru nu este surprinzător deloc, pentru că fiecare crede că îşi cunoaşte cel mai bine ţinutul, însă la o privire mai atentă remarcăm că dragostea şi fascinaţia arătate de turiştii străini şi mai puţin străini asupra Transilvaniei sunt pe deplin justificate.

Aproape la o aruncătură de băţ de noi, de sibieni adică, se află nişte locuri cu adevărat impresionante, care deşi nu sunt primele obiective cuprinse în ghidurile turistice nu trebuie nicidecum ratate. Despre acestea vom vorbi în cele ce urmează, drumul până la ele şi timpul petrecut în preajma lor putându-se transforma într-o adevărată şi frumoasă aventură.

Biserica din Densuş - bizară până la fascinaţie

Oare câţi dintre noi ştiu că nu departe de oraşul nostru, în Ţara Haţegului "sălăşluieşte" una dintre cele mai fascinante biserici din România. Şi dintre cele mai vechi. Este vorba, mai precis, despre Biserica "Sfântul Nicolae" din Densuş, judeţul Hunedoara, care a fost construită în secolul al XIII-lea şi care se află pe lista monumentelor propuse să intre în patrimoniul UNESCO. Biserica din Densuş, după cum este cunoscută, se laudă a fi una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, istoricul Nicolae Iorga considerând-o a fi biserica "fără pereche în toată românimea". Totodată, potrivit paginii www. crestinortodox.ro, lăcaşul aflat nu departe de ruinele fostei capitale a Daciei romane, a fost obiectul multor controverse între oamenii de ştiinţă, care fie au considerat că biserica ar fi fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci, fie un fost templu roman al zeului Marte.
Orice ar fi fost în negura timpului, ceea ce face ca lăcaşul de cult să fie atât de special este faptul că el a fost ridicat pe ruinele unei construcţii din Antichitate, acoperişul său fiind alcăuit în întregime din plăci de piatră, pereţii edificiului fiind construiţi cu pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, care l-au determinat pe George Călinescu să îl vadă ca pe "o biserică bizară, făcută din marmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbra, abia luminată de cateva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne".

"Castelul din Carpaţi"

"Povestirea care urmează nu este fantastică, este doar românească. Trebuie, oare, având în vedere caracterul ei neverosimil, să tragem de aici concluzia că nu este adevarată? Ar fi o eroare. Suntem într-o epocă în care orice se poate întâmpla - aproape că avem dreptul să spunem că orice s-a şi întâmplat. Daca plăsmuirea noastră nu este deloc verosimilă astazi, poate fi mâine,
graţie resurselor ştiinţei care sunt şansa viitorului, şi nimeni nu se va gândi să o aşeze în rândul legendelor". Aşa îşi începe vizionarul Jules Verne romanul "Castelul din Carpaţi", o carte care, pare-se, are în mijlocul acţiunii tocmai Cetatea Colţ a cneazului Cândea, catolicizat şi maghiarizat, apoi, în Kendeffy.
Astăzi, găsim cetatea în acelaşi loc în care a fostr construită: pe teritoriul satului Suşeni, în judeţul Hunedoara, pe drumul judeţean DJ 686, la intrarea pe valea Râuşorului şi la 3 kilometri distanţǎ de satul Râu de Mori.
Ridicată pe un colţ de stâncă, la intrarea în defileul Râuşorului, cetatea datează din anul 1359, fiind construită în scopuri de apărare, servind, cel mai probabil, drept loc de refugiu. Deşi astăzi este în ruină şi şi-a pierdut de mult strălucirea de odinioară, atracţia Cetăţii Colţ este legată strâns, ca un magnet de, legenda conform căreia Jules Verne a cunoscut-o şi a descris-o în romanul său prin intermediul Luizei, o tânără de 17 ani care şi-ar fi lăsat baltă mirele, în toiul pregătirilor de nuntă şi a fugit de la părinţi. Din cauza scriitorului francez.

Pădurea Baciului şi lumea misterelor

Mult, în diverse feluri cu mai multă ori mai puţină luciditate s-a scris despre pădurea aflată la o aruncătură de băţ de Cluj Napoca, Pădurea Hoia Baciului fiind cunoscută printre localnici şi cei slabi de înger, drept un loc al misterelor şi al apariţiilor ciudate. Cu alte cuvinte, locul este vestit în întreaga lume pentru frecvenţa cu care, se spune, apar aici diverse fenomene paranormale. Dacă începând cu anii 60 profesorul Alexandru Sift s-a ocupat cu studiul fenomenelor luminoase, magnetice şi radiologice care au loc aici, în 1968, un clujean a fotografiat în Poiana Rotundă un OZN.
Dincolo de spaima şi de fascinaţia simţită de cei ce se încumetă să străbată pădurea, în acele locuri s-a descoperit una dintre cele mai vechi aşezări neolitice de pe teritoriul României (6500 î. Ch.) aparţinând culturii Starčevo-Criş, astăzi fiind folosită ca loc de agrement, nu doar de clujenii porniţi în căutare de aer curat, ci şi de practicanţii de yoga, Wicca şi amatorii de paranormal.






comentarii
5 comentarii

Jules Vernes?
nutu
31.03.2014 06:24
felicitari pentru acest articol ,
Vm
31.03.2014 09:34
In Padurea Hoia , cel mai frapant fenomen paranormal este disparitia unor copaci de pe-o zi pe alta, de parca i-ar taia cineva peste noapte...
abc
31.03.2014 14:18
Poza nr. 5 n-are legatura cu Padurea Hoia, care se caracterizeaza mai ale prin arbori mici si contorsionati...
abc
31.03.2014 14:23
Transilvania prezinta totusi un mister pentru udemeristii de la guvernara care nu o vor avea niciodata punct.
un bozgorel
01.04.2014 17:10
Din aceeasi categorie
Forumul German

qhouse sibiu

Palatul Brukenthal Avrig

sevis

Vacanta Eurotrip
info
publicare anunturi
Licitatie publica

accentmedia