Tribuna
PNL
CE TREBUIE SĂ ŞTIM DESPRE PNEUMONIE

Aspecte generale
Pneumonia este o afecţiune inflamatorie a plămânilor, care afectează în primul rând micile cavităţi cu aer, cunoscute sub denumirea de alveole. Ea se produce de obicei, ca urmare a infecţiei cu diverşi agenţi patogeni, printre care bacterii, virusuri sau fungi.
Anual, pneumonia afectează aproximativ 450 de milioane de persoane, 7% din populaţia totală a lumii şi provoacă 4  milioane de decese.
Deşi pneumonia era considerată de William Osler , în secolul al XIX-lea, drept „principala cauză de deces”,  introducerea, în secolul al XX-lea a terapiei cu antibiotice şi a vaccinurilor, a contribuit la îmbunătăţirea ratei de supravieţuire. Cu toate acestea, în ţările în curs de dezvoltare, precum şi în rândul persoanelor în vârstă, care suferă de  boli cronice , sau care au imunitatea scăzută, pneumonia rămâne o importantă cauză de deces.
Locul în care apare pneumonia este una dintre cele mai importante caracteristici pe care medicii le iau în considerare. Pneumonia poate să apară la  persoane care trăiesc în comunitate, la pacienţii internaţi în spital sau în alte instituţii (ex. azilurile de bătrâni). Locul dobândirii pneumoniei ajută adeseori la identificarea germenului infecţios responsabil pentru apariţia bolii. Astfel, este mult mai probabil ca pneumonia dobândită în comunitate să fie cauzată de o infecţie cu bacteria gram-pozitivă Streptococcus pneumoniae. Pneumonia dobândită în spital este cauzată de obicei de Staphylococcus aureus sau de o bacterie gram-negativă, cum ar fi Klebsiella pneumoniae sau Pseudomonas aeruginosa.


Simptome


Persoanele cu pneumonie infecţioasă au deseori tuse productivă , febră  însoţită de frisoane , dispnee , durere în piept , ascuţită sau sub formă de junghi, în timpul inspiraţiei profunde şi o  frecvenţă a respiraţiei   crescută.  La persoanele în vârstă, confuzia poate fi cel mai important semn. Febra nu este foarte specifică, deoarece apare în multe alte boli comune şi poate lipsi la pacienţii care suferă de o boală gravă sau de  malnutriţie .
Semnele şi simptomele mai grave pot include:  coloraţie albăstruie a pielii , sete diminuată, convulsii, vomă persistentă, valori extreme ale temperaturii sau un  nivel diminuat al stării de conştienţă .


Complicaţiile pneumoniei


Pot apărea complicaţii mai ales la pacienţii vârstnici sau la cei cu alte probleme de sănătate. 
 Una din complicaţiile de temut ale pneumoniei este bronşiectazia, un fel de dilataţie în ţesutul pulmonar, care apare prin ruperea pereţilor alveolari lezaţi de infecţie. Aceste zone sunt „moarte” din punct de vedere al schimburilor respiratorii. Şi pentru că în ele stagnează mucus şi germeni se pot transforma în adevărate focare de reinfecţie. Este important de reţinut că o pneumonie incomplet vindecată se poate croniciza, ducând în timp la fibrozarea ţesutului pulmonar.
De asemenea, prin intrarea masivă a microbilor în torentul sanguin poate să apară septicemia, care poate duce la insuficienţă cardiacă sau renală. De asemenea, migraţia germenilor poate provoca, în funcţie de localizare artrite, pericardite, endocardite, sau meningite.


Prognostic


Evoluţia pneumoniilor comunitare este grevată şi în prezent de numeroase riscuri. Formele uşoare de pneumonie tratate la domiciliu se vindecă în proporţie de 90-95%. În formele severe care necesită spitalizare, mortalitatea este de 20% (peste 30% la vârstnici). În formele extrem de grave, internate la terapie intensivă, mortalitatea ajunge la 50%.


Tratament


Tratamentul pneumoniilor durează în general 7-14 zile, dar poate varia în funcţie de momentul diagnostării, de gravitatea bolii şi de afecţiunile asociate.
De regulă, antibioticele cu administrare orală, analgezicele ,  repaosul la pat şi aportul de lichide sunt suficiente pentru tratarea bolii. 
Administrarea de antibiotice  începe de obicei atunci când se ridică suspiciunea de pneumonie bacteriană, chiar înainte de identificarea agentului cauzal. Utilizarea promptă a antibioticelor reduce severitatea bolii şi riscul de apariţie a complicaţiilor, dintre care unele pot duce chiar la deces.
Persoanele în vârstă şi cele care prezintă dispnee sau care au o boală pulmonară sau cardiacă preexistentă sunt de obicei internate în spital şi li se administrează de la început antibiotice pe cale intravenoasă. Aceşti pacienţi pot necesita în funcţie de gravitate şi administrarea de oxigen suplimentar şi de lichide intravenos, precum şi  suport ventilator mecanic. După câteva zile se poate trece la administrarea antibioticelor pe cale orală.
Antibioticele nu sunt utile în cazul pneumoniilor virale, însă pot fi administrate în cazul pneumoniilor virale, care au probabilitate crescută de a se complica cu pneumonie bacteriană, cum ar fi cele care sunt cauzate de virusul sinciţial respirator la copii şi uneori cele cauzate de virusul gripal.


Prevenirea bolii


Pentru a preîntâmpina infecţiile respiratorii în general şi pneumoniile în special se recomandă câteva reguli simple: igiena mâinilor, evitarea zonelor aglomerate şi a contactului cu persoane răcite, acoperirea gurii atunci când se tuşeşte.
Renunţarea la fumat şi tratarea corespunzătoare a celorlalte boli cronice, cum ar fi: bronhopneumopatia cronică obstructivă, insuficienţa cardiacă, hepatopatiile cronice, insuficienţa renală, alcoolismul, diabetul zaharat şi anemia, scad riscul dezvoltării pneumoniei.
Un alt mod de prevenire al bolii îl reprezintă vaccinarea, care  poate preveni anumite pneumonii bacteriene (vaccinul antipneumococic) şi virale, atât la copii cât şi la adulţi.  Vaccinurile antigripale   au o oarecare eficienţă împotriva tulpinilor virale A şi B ale gripei.


Dr. Ovidiu FRÂNCU, medic primar pneumolog,
manager





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Sibiu Guitar Meeting

qhouse sibiu

Publica anunturi

Palatul Brukenthal Avrig

Vacanta Eurotrip
info
Licitatie publica

accentmedia